Dosoftei (1624-1693), mitropolit al Moldovei și cărturar român, a publicat în urmă cu 350 de ani, în 1673, la Mănăstirea Uniev, în Ucraina de azi, „Psaltirea în versuri”. Opera aceasta marchează începutul poeziei scrise a românilor. Nicolae Iorga spune că „până în depărtate locuri au răzbătut psalmii în versuri ai lui Dosoftei, și mulți, în ceasuri de tristețe, au repetat versurile-i frumoase de plângere”: „La apa Vavilonului,/ Jelind de țara Domnului,/ Acolo șezum și plânsem,/ La voroavă că ne strânsem./ De te-aș putea uita-te,/ Ierusalime cetate”.

  • A învățat la Iași, la Academia Vasiliană, fondată în 1640, la „Trei Ierarhi”, de principele Vasile Lupu, cel cu „hire împărătească”, apoi la Școala Frăției Ortodoxe din Liov.
  • Știa elină, latină, slavonă, rusă și poloneză.
  • Patronat de domn, a introdus teascul (tiparul) în Moldova, tipărind cărți liturgice, multe traduse în românește de el însuși.
  • Este primul versificator al psalmilor din Orientul Ortodox, primul cărturar român de la răsărit de Carpați care a copiat documente și inscripții istorice.
  • A tradus în românește și „Istoriile” lui Herodot.
  • A contribuit la formarea și afirmarea limbii literare românești.
    Vizitatorul Casei Dosoftei din Iași are norocul să înțeleagă mai bine rolul important al acestui ierarh și cărturar, devenit sfânt în calendar și considerat teolog al întregii Ortodoxii. El transmite peste secole un mesaj de smerenie, dar și de cărturărie, de căutare întru biruința cunoașterii.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE