Raed Arafat, șeful DSU: „Toți factorii implicați trebuie să înțeleagă importanța acțiunilor de consolidare a clădirilor și să acționeze foarte rapid”

• „Ca impact al cutremurului, în zona Olteniei, n-a fost ceva grav. Modul de reacție în Gorj a fost imediat și corect. Reacția de după cutremur a indus panica mai mult în rândul populației”
• „Urmează o perioadă foarte activă pe informarea populației. Încercăm să ajungem cât mai mult la populație, se vor lua anumite decizii la nivel de Guvern pe partea de accesibilitate a informației la nivel de populație”
• „Raportul IGSU nu anunță cutremur de 8,1 în România. Noi suntem obligați să ne gândim la ce este aproape imposibil, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Analiza Ro – Risk va fi actualizată dar noi nu am anunțat-o că se va întâmpla. Analiza Ro – Risk a fost prezentată senzațional”
• „Bucureștiul are un risc seismic semnificativ din cauza clădirilor neconsolidate. Din păcate, situația clădirilor din București nu este o problemă care să se rezolve rapid”
• „Noi nu vrem să vedem imaginile din Turcia și Siria, nu vrem să se întâmple în România. Soluția unică este consolidare tuturor clădirilor aflate sub risc seismic sau demolarea lor și reconstruirea”
• „Se vorbește de câteva sute de clădiri evaluate cu risc seismic, dar sunt și clădiri care n-au fost evaluate. Responsabilitatea este inclusiv a inspectorilor care controlează”
• „Pe partea de rezistență la cutremur, fiecare inspectorat știe care sunt vulnerabilitățile și riscurile. Unele spitale au fost consolidate, altele necesită consolidare. Spitalul Universitar, spitalul Bagdasar, spitalul Floreasca – au fost consolidate”
• „În 2018 am făcut niște testări de adăpostire și la Arena Națională și în afară, în tabere. Există soluții pentru adăpostirea temporară în caz de cutremur. (…) Avem planuri pentru evacuarea zonelor aglomerate”.
• „Trebuie văzut, studiat– dacă populației trebuie trimisă alerta de cutremur. (…) Cu alerta de 25 de secunde am putea opri trenurile, metroul – asta ar fi mare lucru. Nu pot să spun că încercăm să implementăm acest sistem, pot să spun că analizăm”
• „Cei de la IGSU fac exerciții în școli și da, suntem dispuși să le intensificăm”
• „Depinde foarte mult ce face mass media și social media în perioada respectivă. În ultimii ani, în media, unii vor rating, alții vor faimă, nu întotdeauna în folosul oamenilor”
• „Există modele pentru pregătirea populației în Finlanda, în Suedia, unde totul începe la școală. Copilul nu trebuie să creadă tot ce vede, ce citește, trebuie să verifice. Informația trebuie verificată și trebuie văzut cât de reală este”
• „În pandemie, am fost printre puținele state unde fake news-ul a fost validat și răspândit de unele mass media. (…) 20.000 de oameni în România au murit în 2 luni în pandemie din cauza variantei Delta. Se puteau proteja dacă erau vaccinați”
• „În perioada pandemiei, dacă nu era implicarea Președintelui în fazele în care trebuiau să fie luate decizii comune, implicarea premierilor, nu puteam să facem multe”
• „La prevenire – trebuie să ne pregătim mai bine. Prevenirea este cea mai importantă pentru că acesta împiedică ca impactul unui cutremur să fie devastator”

„Ca impact al cutremurului – n-a fost ceva grav. N-au fost decât crăpături, expertizele au arătat că nu au fost probleme structurale la clădiri. Modul de reacție în Gorj a fost imediat și corect. În Oltenia n-au fost decât 2 răniți ușor. Reacția de după cutremur a indus panica mai mult în rândul populației. În zilele următoare cutremurului, au fost multe interpretări, presupuneri care generează panică și confuzie. Sper ca replicile cutremurului din Oltenia încet, încet să dispară. Noi monitorizăm situația, suntem pregătiți la un anumit nivel să intervenim”, a declarat Raed Arafat, șeful DSU, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News.

Pe Aleph News, Raed Arafat a anunțat ce acțiuni se pregătesc în perioada următoare pentru conștientizarea populației și pregătirea ei în caz de cutremur:

„De luni se reia campania „Nu tremuri la cutremur”. Campania nu este pe fonduri de stat, este sponsorizată. Urmează o perioadă foarte activă pe informarea populației. Vom avea o conferință ONU, cu înalți reprezentanți inclusiv ai Comisiei Europene, pe reziliența societală. Vom discuta pe 23-24 februarie despre comunicare și informare în situațiile de urgență. Pe 25 februarie începe „Săptămâna Protecției Civile”, vor fi activități în toate județele. Pe 4 martie 2023 va fi comemorat cutremurul din 1977 și va fi o dezbatere pe parte de prevenire. Încercăm să ajungem cât mai mult la populație, se vor lua anumite decizii la nivel de Guvern pe partea de accesibilitate a informației la nivel de populație. Va fi un pas important pe comunicare săptămâna care vine. Avem exerciții planificate anual. unele se văd, altele nu se văd. Fără exerciții nu putem să stăm. Ele pregătesc forțele noastre pe teren”.

Despre raportul Ro Risk – în caz de cutremur, prezentat în presă, Raed Arafat arată că acesta este un scenariu ipotetic, ceea ce nu înseamnă că se va și întâmpla:

„Raportul IGSU nu anunță cutremur de 8,1 în România. Noi lucrăm pe evaluări de risc și avem worst case scenario. Noi suntem obligați să ne gândim la ce este aproape imposibil, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Analiza Ro – Risk este o evaluare pe impactul social. Analiza Ro – Risk va fi actualizată dar noi nu am anunțat-o că se va întâmpla. Analiza Ro – Risk a fost prezentată senzațional.
45.000 nu erau persoane decedate, ci afectate. Evaluări le se pot întâmpla sau nu. scenariile se pot întâmpla sau nu. Toate analizele de risc se actualizează periodic”.

Pregătirea Bucureștiului ca să facă față unui seism de amploare – este o problemă dificilă. Șeful DSU, Raed Arafat, a explicat în emisiunea OFF/OnTheRecord că mecanismul de consolidare necesită timp și întâmpină o varietate de situații, dar el trebuie realizat cât mai rapid:

„Bucureștiul are un risc seismic semnificativ din cauza clădirilor neconsolidate. Din păcate, situația clădirilor din București nu este o problemă care să se rezolve rapid. La clădiri totul durează: licitații, contestații, unii nu vor consolidare, sunt foarte mulți factori. Ministerul Dezvoltării are un proiect pe PNRR pentru consolidare. La numărul mare de clădiri din București care necesită consolidare, la ce s-a făcut, impactul nu este major. Acum poți consolida clădirea pe banii publici chiar dacă este privată. Pe consolidare, banii sunt, proiectele sunt, se înaintează dar trebuie autoritățile locale, locatarii trebuie să se implice. Toți factorii implicați trebuie să înțeleagă importanța acțiunilor de consolidare și să acționeze foarte rapid. Fără implicarea administrației locale, partea de consolidare nu merge. Este foarte important să fie o acțiune comună, a tuturor celor implicați. Pe noi ne interesează să reducem riscurile la maxim, impactul cutremurului să fie redus, să nu scoatem mii de oameni de sub dărâmături. Noi nu vrem să vedem imaginile din Turcia și Siria, nu vrem să se întâmple în România. Soluția unică este consolidare tuturor clădirilor aflate sub risc seismic sau demolarea lor și reconstruirea. Se vorbește de câteva sute de clădiri evaluate cu risc seismic, dar sunt și clădiri care n-au fost evaluate. În plus, în perioada anilor 1990-2000, unii și-au modificat structura apartamentelor fără să zică, au dărâmat ziduri de rezistență. În aceste situații de modificări nu vezi, dar la cutremur ele pot schimba comportamentul clădirii. O clădire poate fi perfectă, dar din interior – din cauza modificărilor neautorizate – ea să nu reziste bine la un cutremur. Legislația acum este foarte aspră dacă se face vreo modificare în apartament fără să anunțe. Eu sper ca în România să nu vedem situația construcțiilor din Turcia. Responsabilitatea este inclusiv a inspectorilor care controlează. Sunt diferite sisteme de construcție pentru absorbția șocului dar sunt foarte costisitoare”.

În ceea ce privește situația școlilor, spitalelor și adăposturilor, Raed Arafat a explicat cum stăm și la acest capitol:

„ISU nu dă avize pe cutremur, dă doar avize pe incendii. Pe partea de rezistență la cutremur, fiecare inspectorat știe care sunt vulnerabilitățile și riscurile. Unele spitale au fost consolidate, altele necesită consolidare. Spitalul Universitar, spitalul Bagdasar, spitalul Floreasca – au fost consolidate. În zonă seismică, spitalele pot deveni nefuncționale nu numai din cauza clădirii, ci și din cauza nefuncționării utilităților. În pandemie am ajuns să trimitem pacienți în afara țării în valul 4, pentru că n-am mai avut locuri. (…) În caz de cutremur, prima dată de protejezi, apoi ai rucsacul pentru urgențe. Vrem ca toată lumea să aibă acces la aceste informații cât mai repede. Pe aplicația mobilă DSU sau pe portalul – fii pregătit – va găsi informații despre rucsac. În 2018 am făcut niște testări de adăpostire și la Arena Națională și în afară, în tabere. Există soluții pentru adăpostirea temporară în caz de cutremur. Avem planuri pentru evacuarea zonelor aglomerate”.

În Japonia, populația – care este educată să reacționeze în caz de dezastru – primește alertele de dinaintea cutremurelor. În România, nu se întâmplă acest lucru. Autoritățile române analizează problema alertei, având în vedere riscurile pe care ea le presupune:

„Alerta este generată de INFP. Unele dintre autorități primesc alerta, dar nu întotdeauna sunt 25 de secunde, uneori sunt mai puține. Utilitatea alertei este pe parte industrială, de a opri anumite procese care pot degenera. Trebuie văzut, studiat– dacă populației trebuie trimisă alerta. Am discutat cu colegi din SUA și Israel care folosesc asemenea sisteme, discutăm cu ei. Riscul unei alerte în care spui că în 25 de secunde vine cutremurul – este panica, oamenii pot fi prinși pe casa scărilor. Dacă intră panica în oameni și se împing la o singură ieșire – deja avem chiar victime. Un asemenea sistem trebuie gândit iar populația trebuie instruită mult înainte de implementare. În asemenea cazuri, trebuie să fim siguri că populația va reacționa corect. În Asia, educația începe de la copiii mici. În Japonia, frecvența cutremurelor este mai mare, populația are antrenament. Folosirea unui asemenea sistem trebuie gândită foarte bine și analizată din toate punctele de vedere. Un asemenea sistem presupune automatizare. Cu alerta de 25 de secunde am putea opri trenurile, metroul – asta ar fi mare lucru. Nu pot să spun că încercăm să implementăm acest sistem, pot să spun că analizăm. Trebuie să ai siguranța 100% că perioada pe care o dai pe alertă este corectă.
În Mexico City, la o conferință pe reducerea riscurilor la dezastre, a fost un cutremur, eram la etajul 8 și a sunat alarma. Am întrebat de ce alarma îndemna oamenii la evacuare și în timpul cutremurului, mi-au spus că au fost dereglaje.
Lifturile nu mai funcționează pe cutremur, casa scărilor este cea mai vulnerabilă zonă a unei clădiri. Nu trebuie să trimiți omul spre o șansă mai mare să fie rănit”, a declarat Raed Arafat.

Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur și cât de importante pentru salvarea de vieți omenești sunt primele 72 de ore – și această temă a abordat-o șeful DSU în emisiunea OFF/OnTheRecord:

„Omul trebuie să stea în locul în care este și să adăpostească sub o masă, o grindă. Cel mai important este ca omul să se protejeze, în jurul lui trebuie să fie spațiu. În zonele unde cutremurele sunt frecvente, trebuie să ai totul fixat de pereți și stabil. Cei de la IGSU fac exerciții în școli și da, suntem dispuși să le intensificăm. Prin caravana „Fii pregătit” avem un centru de simulare care se deplasează la școli. Au intrat în el 20.000 de copii. Instruim copiii cum să se pregătească și să reacționeze în caz de cutremur și incendii. (…) În cele 72 de ore se pot salva cei mai mulți oameni. După cele 72 de ore, posibilitatea de a salva încetinește. Primele 72 de ore sunt foarte importante pentru răspuns, pentru intervenție. Dacă oamenii sunt ok, primele 72 de ore ocupați-vă de voi, nu presați autoritățile dacă nu sunteți sub dărâmături. În primele 72 de ore intervine trusa de urgență”

Secretarul de stat din MAI a explicat pe Aleph News și cât de mult dăunează fake news-ul și dezinformarea în situații de dezastru sau în pandemie. Ca atare, Raed Arafat a îndemnat pe toată lumea să verifice informațiile înainte de a le crede sau de a le distribui în social media:

„Depinde foarte mult ce face mass media și social media în perioada respectivă. În ultimii ani, în media, unii vor rating, alții vor faimă, nu întotdeauna în folosul oamenilor. Pe social media, cine vorbește nu știi neapărat și cine este. Este vorba de educarea populației, despre asta discutăm și cu Națiunile Unite săptămâna viitoare. Există modele pentru pregătirea populației în Finlanda, în Suedia, unde totul începe la școală. Copilul nu trebuie să creadă tot ce vede, ce citește, trebuie să verifice. Informația trebuie verificată și trebuie văzut cât de reală este. Când dai share la informații neverificate, devii parte la un fake news, devii parte din răspândirea unei dezinformări. (…) În pandemie, am fost printre puținele state unde fake news-ul a fost validat și răspândit de unele mass media. Au fost oameni total neavizați care au dat sfaturi în pandemie. În valul 4 al pandemiei, unde 90% din decese au fost la persoane nevaccinate, iar noi am dat informații zilnice. La valul 4 al pandemiei noi am fi putut salva mai mulți. 20.000 de oameni în România au murit în 2 luni în pandemie din cauza variantei Delta. Se puteau proteja dacă erau vaccinați. În valul 4 al pandemiei, am ajuns să trimitem oameni în afara țării. Aceasta este disperarea la care s-a ajuns. În primele 3 valuri am transferat pacienți în interiorul țării. În valul 4 noi nu mai aveam locuri în spitale. În pandemie, multe lucruri din spate nu s-au văzut: de câte ori a ajuns oxigenul la limită. În pandemie, am avut războiul nostru tăcut pentru a rezolva problemele. Afară, se vedeau doar decesele. La DSU lucrez cu o întreagă echipă, sunt oameni profesioniști. A fost o implicare de la nivel de Președinte, de la nivel de Guvern. În perioada pandemiei, dacă nu era implicarea Președintelui în fazele în care trebuiau să fie luate decizii comune, implicarea premierilor, nu puteam să facem multe. Eu sunt o persoană tehnică și rolul meu este să lucrez cu cine este pe funcție. Eu nu am voie să am parti – pris-uri față de unul sau de altul. (…) Suntem mai bine pregătiți decât înainte. La prevenire – trebuie să ne pregătim mai bine. Prevenirea este cea mai importantă pentru că acesta împiedică ca impactul unui cutremur să fie devastator”.

Drept la replică: Referitor la declarațiile sociologului Marius Pieleanu, făcute în cadrul emisiunii ”On/Off the record”, difuzată pe Aleph News, săptămâna trecută, în data de 12.02.2023, Ministerul Afacerilor Externe a trimis un drept la replică și a dorit să facă precizări:

„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) respinge ferm informațiile potrivit cărora s-ar fi opus acordării de sprijin umanitar pentru populația civilă din Siria, afectată de cutremurul devastator din 6 februarie, realitatea fiind contrară acestor afirmații. În contextul tragediei umanitare cauzate de cutremurul din 6 februarie, de la apariția primelor informații privind cutremurul, MAE a efectuat cu celeritate o serie de demersuri pentru facilitarea acordării de sprijin umanitar de urgență populației siriene afectate de cutremur, simultan cu cele efectuate pentru sprijinirea Turciei.

În acest sens, MAE a inițiat, în regim de urgență, încă din data de 6 februarie a.c., demersuri pentru a afla de la partea siriană necesitățile stringente în contextul actualei tragedii și a purtat consultări interinstituționale specifice, în vederea identificării cât mai rapid posibil a materialelor și echipamentelor disponibile. Astfel, MAE, prin intermediul Ambasadelor României de la Damasc și de la Beirut, unde se află localizată Delegația UE în Siria, a făcut demersuri pentru a identifica cu celeritate nevoile concrete de sprijin, posibilitățile de coordonare umanitară la nivel UE pentru Siria, și a le transmite ulterior partenerilor instituționali (DSU/IGSU și Ministerului Sănătății) pentru a pregăti ajutorul umanitar. La primele ore ale zilei de 7 februarie a.c., în urma demersurilor MAE, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Siriei la București a transmis oficial MAE o listă cu necesarul de urgențe. Reprezentantul sirian a insistat pe transmiterea de medicamente, materiale medicale, alimente și, în măsura posibilului, echipe de căutare. Lista cu solicitări a fost transmisă cu celeritate partenerilor instituționali.

La 9 februarie a.c., Guvernul României a decis acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, pentru Republica Arabă Siria, reprezentând bunuri materiale constând în mai multe tipuri de produse de cazarmament, îmbrăcăminte și produse alimentare, conserve. Acestea vor puse la dispoziție de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Detaliile privind efectuarea transportului materialelor urmează a fi stabilite între Departamentul pentru Situații de Urgență și Comisia Europeană, iar transportul se realizează pe cale aeriană, cu sprijinul logistic al Ministerului Apărării Naționale sau din alte surse, în funcție de necesități.

În prezent, MAE face demersuri pentru identificarea, împreună cu DSU/IGSU, a modalităților optime de transport al ajutorului umanitar în Siria și de coordonare pe plan local al ajutorului umanitar către regiunile afectate de cutremur, demers în sine complex, având în vedere că nu toate zonele afectate de cutremur se află sub controlul guvernului de la Damasc, nefiind stabile din punct de vedere al securității. MAE amintește, în acest context, că pe fondul crizei umanitare de amploare din această țară în ultimii ani, condițiile de viață ale populației siriene erau deja deosebit de afectate de penuria de curent, materiale medicale, alimente și, mai recent, de răspândirea holerei.

În acest context, MAE evidențiază că sprijinul acordat de România populației siriene a fost o prioritate constantă în ultimii ani. O dovadă concretă în acest sens este că România a susținut constant ameliorarea situației umanitare din Siria, acordând în ultimii ani un sprijin umanitar consistent populației civile siriene afectate de criză, cel mai recent un sprijin în valoare de 800.000 EUR, prin mecanisme internaționale de tip ONU (finanțarea proiectului PNUD “Urgent Support to the People of Aleppo: Rehabilitation of Basic Social Facilities to Improve Access to Essential Services”) și Crucea Roșie”, susține MAE în poziția trimisă.