Ion Cristoiu: Un serial despre un sfînt al Islamului

• Ion Cristoiu: Am ajuns cu serialul Mavera la episodul şase. Am optat pentru el după finalul sezonului unu al serialului Alp Arslan şi deja plictisit de Osman, care prea multe lucruri noi exclud c-ar putea aduce, atît în materie de intrigă, cît şi de date istorice.
• Ion Cristoiu:  Mavera înseamnă Dincolo, aşa cum îi explică Hace Ahmed unui personaj pe care vrea să-l aducă pe calea cea bună a lui Alah.
• Ion Cristoiu: Spre deosebire de serialele anterioare, eficienţa lor e mult mai mare. În Mavera învăţăturile lui Mahomed sînt ghid îndrumător pentru Hace Ahmed.

Am ajuns cu serialul Mavera la episodul şase. Am optat pentru el după finalul sezonului unu al serialului Alp Arslan şi deja plictisit de Osman, care prea multe lucruri noi exclud c-ar putea aduce, atît în materie de intrigă, cît şi de date istorice. Oricum, o să-l văd la un moment dat, cînd se vor strînge suficiente episoade pentru a-l putea urmări, şnur, fără a mai aştepta difuzarea unui nou episod la Istanbul. Serialul Mavera se ocupă cu viaţa şi activitatea lui Hace Ahmed Yesevi, prezentat de Wikipedia (am găsit doar varianta turcă a textului) drept un celebru mistic venit în Bagdadul califului Mustashid (1118-1135), al douăzeci şi nouălea calif abbassid. Mavera înseamnă Dincolo, aşa cum îi explică Hace Ahmed unui personaj pe care vrea să-l aducă pe calea cea bună a lui Alah.

Serialul aminteşte izbitor de filmele occidentale despre Patimile lui Iisus, difuzate an de an de Paşte, de fiecare dată vizionate în plin, deşi telespectatorii le ştiu pe de rost, sub semnul oportunismului moldo-valah de a te pune bine cu Dumnezeu de ziua Lui. De altfel, Mavera a fost difuzat în Turcia de Ramadan, în 2021. Faţă de alte seriale turceşti – Ertugrul, Osman, Alp Arslan, chiar faţă de seriale turceşti istorice cu dervişi precum Yunus Emre, Mavera e plicticos de moarte, cel puţin pînă acum. Accentul cade pe credinţa lui Hace Ahmed şi forţa sa de a propaga Islamul.

De aici excesul de referiri la Alah.

Cu toate acestea urmăresc Mavera cu mai mare interes decît Osman Întemeietorul:

a. Interpretul principal are toate notele pentru a fi convingător în forţa sa de a iradia Islamul prin propagandă. E vorba de actorul Korel Cezayirli, interpretul lui Suleyman, fratele lui Alp, din serialul Alp Arslan. Încă din serialul despre Alp remarcasem bunătatea care iradia din priviri şi de pe întreaga faţă. De aceea, poate, rolul din Alp Arslan n-a fost grozav. Era şi greu să te afirmi într-un film dominat de Alp Arslan. Personalitatea lui Hace Ahmet îl prinde de minune. În plus, în Alp Arslan e un personaj aşa şi aşa, în genul ţăranului mijlocaş din proza noastră proletcultistă. În Mavera actorul interpretează un personaj eminamente pozitiv, astfel conceput încît să impună admiraţie şi simpatie. Era nevoie de un ins calm, stăpîn pe sine, degajînd încredere, credincios fără a fi isteric. S-ar putea obiecta că personajul e liniar de-a lungul serialului, că n-are descumpăniri sufleteşti, precum Alp Arslan. Tocmai aceasta dă forţă rolului interpretat de Korel Cezayirli. Pentru că e greu, foarte greu să interpretezi un Sfînt al Islamului fără a fi, fie plicticos, fie nefiresc.

b. Serialul se vrea şi o ilustrare a învăţăturilor din Islam. Toate serialele turceşti produse sub semnul Neootomanismului îşi propun şi reuşesc să cultive răspîndirea Islamului într-o Turcie a hamburgherilor şi a Coca Cola. De aceea, fiecare serial are un sfînt al tribului care istoriseşte luptătorilor, dar şi femeilor şi copiilor întîmplări cu Mahomed menite a servi ascultătorilor drept exemplu de comportare, model de urmat şi mai ales drept tîlcuri ale necazurilor din prezent. La început, în Ertugrul, cînd se apuca Ibn-i Arabi, faimosul mistic Arab Andaluzian, să ţină predici, mă plictisea pînă la exasperare. După ce am mai citit cîte ceva despre Islam, am început să urmăresc atent aceste secvenţe de curs religios.

Mavera e plin de astfel de momente.

Spre deosebire de serialele anterioare, eficienţa lor e mult mai mare. În Mavera învăţăturile lui Mahomed sînt ghid îndrumător pentru Hace Ahmed. Multe dintre acţiunile sale sînt concretizări ale învăţăturilor. Cînd misticul cară cu spinarea bucăţi de stîncă pentru banii necesari supei populare din cartierul săracilor, el transpune în practică Islamul.

c. Acţiunea serialului se petrece sub domnia califului Mustarshid. Califatul e tutelat de Imperiul Selciugic, mai precis de Giyassedin Mesud, sultanul statului selciugic irakian, dependent de Marele Imperiu Selciugic, aflat sub conducerea lui Ahmed Sencer, fiul lui Melik Shah, personajul central al serialului despre Melik Shah. Sultanul de Irak ţine sub supraveghere Bagdadul, gata să intervină. Comandantul selciugic însărcinat cu asta, avînd în Bagdad o întreagă reţea de spioni, îi aminteşte lui Saltuk, şeful spionilor, de bătălia de la Mazinkert. Potrivit povestitorului, Alp Arslan ar fi avut în tabăra bizantină oameni infiltraţi, triburi turkomene, aparent loiale Împăratului, conduşi de tatăl lui Saltuk, care au trecut de partea selciugizilor în timpul bătăliei de la Mazinkert. Dau din nou peste oamenii lui Hassan Sabbat, Asasinii, conduşi aici de Necat, întruchipare a puterii acestei secte cu care se luptă din greu Melik Shah. Legătura cu serialele anterioare e unul dintre motivele pentru care urmăresc serialul Mavera cu atenţie.

d. Prin Bagdadul califatului Mustarshid iau cunoştinţă de o realitate istorică asupra căreia n-am poposit pînă acum.

Califatele şi în general domnia arabilor.

O realitate de dinainte de Selciucizi, despre care ştiu puţine lucruri. De aceea m-am apucat de relectura lui O mie şi una de nopţi.

Voi putea astfel să aflu lucruri în plus despre califate.