• Cercetările arată că gândim nu doar cu creierul, ci și cu senzațiile și mișcările corpului.
  • Conform teoriei „cogniției situate”, spațiul fizic influențează gândirea.
  • Intuițiile venite „din stomac” conțin adesea o înțelepciune care lipsește minții conștiente.
  • Corpul influențează gândirea prin senzații, mișcări și gesturi.
  • Mediul fizic în care ne aflăm afectează felul în care gândim.
  • Gândirea are loc într-un context social, este o activitate colectivă.

Gândirea este adesea concepută ca un proces care are loc exclusiv în interiorul creierului. Totuși, cercetările recente arată că mintea se extinde dincolo de creier, fiind influențată de corpul nostru, de mediul înconjurător și de alți oameni. Deși contrazice credințele populare, conceptul de „minte extinsă” oferă perspective valoroase pentru îmbunătățirea modului în care gândim și învățăm, scrie EdSurge.

Corpul influențează gândirea prin senzații, mișcări și gesturi

Cercetările în domeniul „cogniției incorporate” arată că gândim nu doar cu creierul, ci și cu senzațiile și mișcările corpului. Intuițiile venite „din stomac” conțin adesea o înțelepciune care lipsește minții conștiente. Mișcarea fizică și gesturile pot exterioriza gândurile, facilitând învățarea. De aceea, este important să integrăm corpul în procesul de învățare, nu doar să ne folosim mintea.

Mediul fizic în care ne aflăm afectează felul în care gândim

Conform teoriei „cogniției situate”, spațiul fizic influențează gândirea. Creierul uman, spre deosebire de un calculator, funcționează diferit în medii diferite. De exemplu, atenția și concentrarea sunt stimulate în natură. Prin urmare, este important să proiectăm spațiile de învățare astfel încât să susțină gândirea eficientă.

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Gândirea are loc într-un context social, este o activitate colectivă

„Cogniția distribuită” subliniază caracterul ireductibil social al gândirii și învățării. Ideile aparțin unei rețele sociale, nu doar unui singur creier. Prin urmare, inteligența trebuie privită ca o întreprindere colectivă. Lucrul în grupuri coezive, care simt că formează o entitate, îmbunătățește învățarea.

În concluzie, gândirea nu este limitată la interiorul craniului. Cercetările recente deschid perspective noi, importante pentru educație. Trebuie să profităm de resursele „din afara creierului” – corpul, mediul și contextul social – pentru a ne îmbunătăți abilitățile cognitive.