E prima femeie președinte într-o fostă republică sovietică. E democrată, pregătită și cere adeziunea țării ei la UE și NATO. E amenințată de partidul pro-rus cu destituirea. Nu, nu e Maia Sandu, ci președinta Georgiei, Salomé Zourabichvili.
Advertisment
Născută în 1952 la Paris într-o veche familie de politicieni exilați, urmează studii strălucite de științe politice, completate apoi la Columbia University sub mentoratul lui Zbigniew Brzezinski. Specialistă a spațiului sovietic, lucrează în diplomație în mari capitale, dar și în misiunile de pe lângă ONU și NATO. Devine ambasador al Franței în țara strămoșilor ei în 2003. Un an mai târziu, președintele Georgiei îi cere să renunțe și să devină ministră de externe. În noua capacitate, Salomé negociază cu Lavrov retragerea trupelor ruse din țară, apoi inițiază apropierea de Occident. Destituită, intră în politică și e aleasă deputat independent. Renunță la dubla cetățenie și candidează la prezidențiale. Înainte de a fi aleasă în 2018, parlamentul modifică Constituția, limitându-i semnificativ puterile. Mandatul lui Salomé începe sub semnul austerității: restrânge administrația, mută președinția într-o reședință modestă și vine la birou pe jos! Combate covidul și corupția și promovează egalitatea de gen. După invazia din Ucraina, aplică sancțiuni Rusiei și cere aderarea accelerată la UE și NATO. Georgienii o susțin, protestând masiv în stradă împotriva guvernului pro-rus. Drumul spre Europa e însă greu: Abhazia și Oseția de Sud fac cât două Transnistrii iar parlamentul plănuiește acum să o destituie pe Salomé.
Prin întreaga existență, Salomé Zourabichvili e prima europeană a țării sale. Însă Georgia e totodată și patria lui Stalin. Azi, bombele cad în Donbas și Crimeea, dar frontul e mult mai larg: la Tbilisi, precum la Chișinău, în linia întâi a libertății și democrației stă neclintită o femeie.