Reuters: NATO descoperă deficienţe imense în apărarea Europei

• Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri pentru cea mai mare revizuire din ultimele trei decenii a capacităţilor sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă.
• În culise, oficialii au analizat de atunci cerinţele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naţionale în ultimele săptămâni, potrivit unui planificator militar, care a vorbit sub rezerva anonimatului, conform Reuters.
• Reuters a discutat cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat şase domenii pe care alianţa celor 32 de naţiuni le-a identificat ca fiind cele mai urgente de abordat.

Războiul din Ucraina şi apropiatele alegeri prezidenţiale din SUA au dominat summitul NATO de la Washington din această lună, însă, departe de scena publică, planificatorii militari ai alianţei s-au concentrat asupra evaluării costului enorm al revizuirii apărării Europei care scârţâie.

Cerinţele minime detaliază deficienţele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicaţie aproximativă a numărului de miliarde de euro care ar putea costa remedierea acestora, a declarat planificatorul militar. NATO îşi propune să transforme aceste cerinţe în obiective obligatorii pentru guverne pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, când va organiza o reuniune periodică a miniştrilor apărării.

Reuters a discutat cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat şase domenii pe care alianţa celor 32 de naţiuni le-a identificat ca fiind cele mai urgente de abordat.

Printre acestea se numără lipsa apărării antiaeriene şi a rachetelor cu rază lungă de acţiune, a numărului de trupe, a muniţiilor, a problemelor logistice şi lipsa comunicaţiilor digitale sigure pe câmpul de luptă, se arată în conversaţiile cu oficialii NATO.

Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta mai liber despre chestiuni de securitate. NATO nu a dat publicităţii o estimare a costurilor totale.

Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăţi în atingerea obiectivelor sale într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul membrilor europeni de rang înalt şi de divergenţele privind cât de dură ar trebui să fie poziţia sa faţă de Rusia.

În mod crucial, alegerile prezidenţiale americane din acest an au ridicat spectrul că puterea preeminentă a NATO ar putea fi condusă de un om critic la adresa alianţei – fostul preşedinte Donald Trump – care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA.

La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câştiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare.

„Trebuie să recunoaştem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât naţiunile europene din NATO trebuie să facă mai mult din munca grea”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.

Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianţei au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Acesta a precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerinţa de mininum 2% sau o depăşesc.

„Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliaţii europeni vor trebui să continue să îşi crească capacităţile de apărare, gradul de pregătire al forţelor şi stocurile de muniţie”, a declarat oficialul NATO.

NATO se află în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimişti, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la graniţele sale ar putea avea loc în termen de cinci ani.

În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu rezistenţă dacă vor solicita mai mulţi bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabilii care se resimt din cauza reducerii costului vieţii pentru a se pregăti pentru un război care pare o perspectivă îndepărtată pentru mulţi, spun analiştii.

„Ne putem aştepta să vedem o reacţie politică de respingere, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte părţi prin creşterea bugetelor pentru apărare”, a declarat Eurointelligence, un serviciu de ştiri şi analize axat pe UE, într-o notă din 12 iulie.