• David Lammy, Ministrul de externe al Regatului Unit, va sublinia importanța acțiunilor climatice ca element central al politicii externe.
  • Guvernul laburist își propune să atingă 100% electricitate curată până în 2030.
  • Un raport co-scris de Lord Nicholas Stern subliniază necesitatea de aproximativ 2 trilioane de lire sterline pe an până în 2030 pentru a ajuta țările să facă față schimbărilor climatice.

Acțiunile climatice vor fi esențiale pentru „toată” politica externă, spune David Lammy, în timp ce noul guvern încearcă să redimensioneze imaginea internațională a Regatului Unit, scrie SkyNews.

Marți, Ministrul de Externe va folosi primul său discurs important în noul său rol pentru a aborda crizele climatice și naturale și modul în care acestea se intersectează cu geopolitica, conflictele și insecuritatea.

În timp ce amenințarea poate să nu pară la fel de „urgentă” ca terorismul sau regimurile autocratice, aceasta este mai „sistemică, omniprezentă și se îndreaptă mai repede spre noi”, se așteaptă să spună el.

Recomandări

ALEGERI 2024
VIAȚA DUPĂ EXIT POLL
DECLARAȚIILE LIDERULUI AUR
TRUMP ȘI BIDEN FAC ECHIPĂ
STORM SHADOW UCIDE
BERT LOVEȘTE UK

„Acțiunea privind criza climatică și naturală va fi în centrul tuturor acțiunilor Ministerului de Externe”, se așteaptă să adauge Lammy. „Acest lucru este esențial având în vedere amploarea amenințării, dar și amploarea oportunității”.

Politica energetică a guvernului laburist este de a ajunge la 100% electricitate curată – ceea ce înseamnă înlocuirea cărbunelui și a gazului cu energie regenerabilă și nucleară – până în 2030. Obiectivul nu este foarte diferit de cel al conservatorilor pentru 2035, dar este cu cinci ani mai devreme.

Potrivit unui raport co-scris de economistul britanic Lord Nicholas Stern, până în 2030 va fi nevoie de aproximativ 2 trilioane de lire sterline pe an pentru a plăti țărilor în curs de dezvoltare pentru a realiza schimbările necesare.

Această gaură neagră financiară pentru țările în curs de dezvoltare nu se datorează doar mărimii economiilor, ci și faptului că acestea sunt adesea împovărate de datorii, plătesc pentru efectele climatice pe care, de obicei, nu le-au provocat și pentru că este mai costisitor pentru ele să împrumute bani.

Angajamentul actual al țărilor bogate poluante de a oferi națiunilor în curs de dezvoltare 100 de miliarde de dolari pe an în „finanțarea combaterii schimbărilor climatice” expiră în 2025.

Următoarea tranșă de finanțare urmează să fie convenită la summitul ONU privind clima, COP29, care va avea loc în Azerbaidjan în noiembrie, însă discuțiile preliminare au fost afectate de dispute. Națiunile nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la cine ar trebui să plătească și cine ar trebui să primească, nici cu privire la suma anuală.

Lammy va restabili, de asemenea, rolul de emisar britanic pentru climă – eliminat de Rishi Sunak – și va crea un nou emisar pentru natură.

Citește și