• 69% dintre părinți consideră că adolescenții duc o viață grea, arată un studiu.
• În 41% din cazuri, părinții spun că cel mai mare factor de stres e dat de rețelele sociale.
• 46% dintre adolescenții cu vârste între 13 și 17 ani au fost hărțuiți online.
• A. Ambrosă: E important ca părinții să se implice în viața adolescenților.
• A. Ambrosă: E nevoie de limite clare și autoacceptare pe care adolescenții să le adopte.
• A. Ambrosă: Expunerea la rețelele de socializare poate duce la nevoie de validare.

Grea e viața de adolescent! 44% dintre tineri spun asta! Iar părinții le susțin opinia: 69% văd mai dificilă acum perioada adolescenței comparativ cu acum 20 de ani.

Adulții spun că stresul tinerilor vine în 41% din cazuri de la rețelele de socializare, iar 26% din cauza telefoanelor.

Care este impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a adolescenților?

„Adolescenții sunt expuși la o presiune constantă de a se conforma standardelor de popularitate sau succes, așa cum sunt prezentate pe rețelele de socializare, ceea ce poate duce la anxietate și chiar depresie. La ei apare adeseori sentimentul de izolare, care îi face pe tineri să se simtă inferiori altora și la scăderea stimei de sine. 

Într-adevăr, pot dezvolta o anxietate legată și de seama că ratează experiențe importante, văzând în mod constant postări despre evenimente sociale sau activități de grup la care ei nu participă. Cyberbullying, mă refer la hârtuirea cibernetică, care a devenit o problemă majoră și desigur le afectează sănătatea mintală a adolescenților și duce către anxietate și depresie.

Plus că se distorsionează foarte mult realitatea, pentru că imaginea care apare pe internet nu are legătură deseori cu ceea ce se întâmplă sau cum arată persoana în realitate. Și, desigur, nevoia de a fi validat, acea dependență de apreciere, de a primi like-uri, de comentarii și aprobare socială. Aceasta afectează modul în care adolescenții își percep valoarea personală legându-o de feedback-uri pe care îl primesc în mediul online”, a declarat Ana Maria Ambrosă, psiholog, pentru Aleph News.

Care sunt strategiile cele mai eficiente pentru a-i face pe tineri să renunțe la aceste percepții?

„Recomand educație, pentru că este esențială educația în dezvoltarea unei gândiri critice, și conștientizare. O relație sănătoasă cu părintii și o implicare reală a părinților în viața adolescenților, nu doar faptul că le oferă bani să își cumpere ceva sau îi duc la școală, este important să știi cum se simte copilul tău, ce face copilul tău atât la școală cât și acasă, în timpul liber, bineînțeles. 

Recomand promovarea acceptării și a valorilor personale. La școală se pot crea foarte multe cursuri de dezvoltare personală, ateliere de dezvoltare personală care să îi ajute să aibă o gândire pozitivă, realistă și să construiască o știmă de tine sănătoasă bazată pe realizările și calitățile lor autentice la vârsta aceasta, să învețe să pune limite reale, să-și găsească echilibrul.

Și, de ce nu, să meargă să-și dezvolte un hobby, să practice un hobby, să facă voluntariat, pentru că și acestea îi pot ajuta să construiască un sentiment de apartenență și să obțină validare din relații directe și significative”, a declarat Ana Maria Ambrosă, psiholog, pentru Aleph News.

Citește și

• Unde mergi în vacanță? Cipru este destinația preferată de 2.7 milioane de persoane
• Cum îți menții corpul dorit după ce ai slăbit? Nutriționist: „Alimentația nu trebuie percepută ca o pedeapsă”
• România nu găsește soluția pentru problema testelor PISA. Expert: „Școlile se izbesc de pereții unui sistem educațional mediocru”