Ion Cristoiu: Cine e şi ce a făcut Klaus Iohannis din 2014 pînă în 2024 ştim azi cu vîrf şi îndesat. Avînd certitudinea că Klaus Iohannis e preşedinte, am scris marţi, 18 noiembrie 2014, acest editorial care s-a dovedit ulterior istoric.
Ion Cristoiu: Iată-mă acum scriind patetic despre Revoluţia din noiembrie 2014, fără să-mi pun întrebări, mai mult decît îndreptăţite acum, cînd vedem pe Klaus Iohannis devenit preşedinte în ciuda tuturor previziunilor.
Ion Cristoiu: Sunt, după mine, cele 25 de întrebări stîrnite de unul dintre cele mai enigmatice momente postdecembriste: Pierderea celui de-al doilea tur de scrutin de către Victor Ponta, la o diferenţă de 9% după ce-l cîştigase pe primul la o diferenţă de 10%.

Marţi, 18 noiembrie 2014, România avea deja o certitudine: Klaus Iohannis era noul preşedinte al României, după al doilea tur al prezidenţialelor, cel din 16 noiembrie 2014, cînd numărul mult mai mare de alegători veniţi la vot faţă de primul tur a dus la o spectaculoasă răsturnare de situaţie. Cine e şi ce a făcut Klaus Iohannis din 2014 pînă în 2024 ştim azi cu vîrf şi îndesat. Avînd certitudinea că Klaus Iohannis e preşedinte, am scris marţi, 18 noiembrie 2014, acest editorial care s-a dovedit ulterior istoric. Un text în care ridicam multe întrebări despre Operaţiunea Klaus Iohannis preşedintele scos din joben:

Cele 25 de întrebări stîrnite de marea enigmă postdecembristă: Klaus Iohannis – preşedinte!

După ce-am trimis pe e-mail comentariul pentru Evenimentul zilei dedicat Revoluţiei din noiembrie 2014, la Bibliotecă fiind, m-am cufundat din nou în palpitantul meu obiect de studiu din ultimul timp: Istoria Operaţiunilor clandestine puse desfăşurate de CIA în toată lume din 1948 pînă azi. Cu fiecare zi de lectură cu creionul în mînă mă conving tot mai mult de un adevăr pe care l-am mai scris în eseurile mele: Lumea modernă se defineşte prin prăpastia dintre ceea ce se vede la televizor şi ceea ce este în realitate. Vedem, de exemplu, o Primăvara arabă ca să aflăm peste cîţiva ani, din documentele desecretizate de CIA, că a fost o Operaţiune reuşită a CIA cu un nume de cod. Cufundat din nou în lectura documentelor desecretizate ale CIA, m-am trezit bătîndu-mă cu palma peste frunte: Cum dracu de m-am prostit atît de tare încît să nu mă întreb asupra unor ciudăţenii din acest an, 2014, în care un necunoscut de la Sibiu în ianuarie 2014 sfîrşeşte prin a deveni Preşedintele României prin incredibila răsturnare a scorului din primul tur?! În 23 februarie 1990, la nici două luni de la evenimentele din decembrie 1989, în atmosfera de tămîiere a Maselor care se revoltaseră împotriva Dictatorului, iscăleam în săptămînalul Expres eseul 22 decembrie 1989- O după amiază cu prea multe întrebări, prin care puneam la îndoială tezele oficiale despre caracterul spontan al întîmplărilor care au dus la fuga lui Ceauşescu. Şi iată-mă acum scriind patetic despre Revoluţia din noiembrie 2014, fără să-mi pun întrebări, mai mult decît îndreptăţite acum, cînd vedem pe Klaus Iohannis devenit preşedinte în ciuda tuturor previziunilor, multe dintre ele puse tot de mine pe acest blog cu mult înaintea victoriei incredibile a lui Klaus Iohannis:

De ce l-a adus Crin Antonescu pe Klaus Iohannis în februarie 2013 de la Sibiu direct în funcţia de prim locţiitor al său la conducerea PNL?
De ce s-a cramponat Crin Antonescu de dubla funcţie a lui Klaus Iohannis – cea de ministru de Interne şi cea de vicepremier cu finanţele – dacă pînă la urmă Klaus Iohannis i-a luat toate funcţiile?
De ce s-a încăpăţînat Victor Ponta să-i refuze lui Klaus Iohannis dubla funcţie, deşi ştia că asta va duce la ruperea USL?
De ce s-a încăpăţînat Crin Antonescu să parieze pe procentajul de 20% la europarlamentare, oferind băieţilor pistolul cu care să tragă în el?
De ce a anunţat Crin Antonescu că nu mai candidează la Preşedinţie, după ce rupsese USL ca să poată candida?
De ce n-a sărit prietenul lui, Klaus Iohannis, să-l roage să revină asupra deciziei?
De ce a lansat Traian Băsescu teza Victor Ponta ofiţer acoperit pentru ca pînă la urmă să nu mai spună nimic în această chestiune?
De ce n-a mai suflat o vorbă Traian Băsescu despre ancheta cerută serviciilor secrete privind filarea de la Paris?
De ce a fost atît de activ DNA înaintea primului tur, căpuşînd campania electorală, pentru ca între cele două tururi să aibă o singură acţiune mai acătării?
Cine l-a dezinformat pe Victor Ponta în legătură cu prezenţa la vot în străinătate în primul tur?
Cine a exagerat scandalurile de la votul din primul tur pentru a crea afluenţa uriaşă din al doilea tur?
Ce ambasadori au avut misiunea să blocheze votul în primul tur?
Cine l-a convins pe Victor Ponta să nu mărească numărul de secţii de votare din străinătate, gest fatal, asemănător convocării de către Nicolae Ceauşescu a mitingului din 21 decembrie 1989?
Se încălca Legea dacă se mărea numărul secţiilor de votare din străinătate înaintea celui de-al doilea tur prin Ordonanţă de urgenţă? Dacă da, era pregătită CCR să anuleze victoria lui Victor Ponta?
Cum se explică comportamentul ambiguu al BEC? Prin judecătorii de la Înalta Curte, instanţa cea mai puternic penetrată cu ofiţeri acoperiţi?
A fost sincer Traian Băsescu cînd îşi exprima neîncrederea în Klaus Iohannis sau juca o comedie regizată împreună cu Klaus Iohannis?
Cum de-au fost organizate atît de bine pe reţele de socializare mitingurile de protest din săptămîna dinainte celui de-al doilea tur?
Cum de s-au înşelat toate sondajele de opinie în legătură cu prezenţa la vot, chiar şi cele interne ale PSD?
Ştia SRI tendinţa de venire la vot masivă? Dacă da, i-au spus lui Traian Băsescu?
Vineri, cînd a ieşit să îndemne băsiştii să iasă la vot, ştia Traian Băsescu de posibila răsturnare de scor?
Cum se explică prestaţia ciudată a lui Crin Antonescu din ultimele zile, inclusiv din dimineaţa votului?
Cîţi dintre jurnaliştii care au întreţinut pe televiziuni scandalul votului din străinătate sunt ofiţeri acoperiţi?
De ce nici un adversar de-al lui Victor Ponta, inclusiv Klaus Iohannis, nu mai suflă o vorbă despre dezastrul din străinătate? Operaţiunea a ţintit înfrîngerea lui Victor Ponta şi, prin urmare, nu mai trebuie căutate responsabilităţile?
De ce jurnaliştii care frecventează Ambasada americană de la Bucureşti, pentru a primi sugestii sau chiar indicaţii, se declară mulţumiţi de împărţirea Puterii între Klaus Iohannis şi Victor Ponta? Aşa a fost înţelegerea impusă de americani pentru a nu se repeta scenariul din Ungaria?
De ce a amînat DNA ancheta în afacerea EADS, în care e vîrît pînă-n gît Vasile Blaga?

Acestea sunt, după mine, cele 25 de întrebări stîrnite de unul dintre cele mai enigmatice momente postdecembriste: Pierderea celui de-al doilea tur de scrutin de către Victor Ponta, la o diferenţă de 9% după ce-l cîştigase pe primul la o diferenţă de 10%. Numai cînd voi avea răspunsuri raţionale la aceste întrebări, voi accepta c-a fost totul spontan.