Mii de protestatari au ieșit pe străzile din Tbilisi vineri pentru a protesta împotriva deciziei guvernului de a suspenda negocierile pentru aderarea Georgiei la Uniunea Europeană, ceea ce a generat o nouă rundă de confruntări violente între demonstranți și forțele de ordine. Protestele au început după ce guvernul georgian a anunțat că va opri discuțiile pentru aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028, iar decizia a stârnit o reacție furioasă în rândul multor cetățeni care consideră că aceasta reprezintă o trădare a aspirațiilor de integrare europeană ale Georgiei, scrie BBC.

În timpul protestelor, demonstratorii au strigat „trădători” și au ridicat fotografii ale jurnaliștilor care au fost bătuți de poliție în timpul manifestațiilor din noaptea precedentă. De asemenea, manifestanții au criticat guvernul pentru tentativa de a se apropia de Rusia, în defavoarea dorinței poporului georgian de a se alătura Uniunii Europene. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri de apă, iar autoritățile au anunțat că au fost făcute mai multe arestări și că 32 de polițiști au fost răniți în timpul protestelor. În plus, mai mulți protestatari au fost răniți, iar unii jurnaliști au fost bătuți de forțele de ordine, iar unii dintre aceștia au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Președintele Georgiei, Salome Zourabishvili, a condamnat decizia guvernului și a exprimat sprijin pentru mișcarea de rezistență, afirmând că „mișcarea de rezistență a început” și că „vom rămâne uniți până când Georgia va atinge obiectivele sale, pentru a se întoarce pe calea europeană și pentru a asigura alegeri noi.” În același timp, mai mult de 100 de diplomați și funcționari din Georgia au semnat o scrisoare deschisă în care au criticat decizia guvernului, susținând că aceasta nu se aliniază cu interesele strategice ale țării.

Prim-ministrul Irakli Kobakhidze a apărat decizia guvernului, acuzând Uniunea Europeană de „șantaj” după ce legislatori europeni au cerut reluarea alegerilor parlamentare din Georgia din luna trecută, invocând „nereguli semnificative” în procesul electoral. De asemenea, guvernul a subliniat că nu va adresa din nou problema aderării la UE până în 2028, dar va continua să implementeze reformele necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană. Kobakhidze a acuzat politicienii europeni că „au aruncat o cascadă de insulte” asupra guvernului georgian, iar acest schimb de replici a amplificat tensiunile dintre Tbilisi și Bruxelles.

În paralel cu aceste proteste, în unele orașe din Georgia, cum ar fi Tbilisi și Kutaisi, mii de protestatari pro-europeni au ieșit în stradă, cerând ca țara lor să își urmeze calea europeană și să nu se întoarcă la influența Rusiei. Protestatarii au considerat că decizia guvernului este o trădare a voinței poporului georgian, care dorește integrarea în Uniunea Europeană. Conform sondajelor publice, peste 80% dintre georgieni susțin aderarea la UE și consideră că viitorul țării lor este legat de această uniune.

Georgian Dream, partidul aflat la guvernare din 2012, a fost criticat pentru faptul că a încercat să îndepărteze țara de Uniunea Europeană și să o adâncească în relații mai strânse cu Rusia. După ce partidul a revendicat victoria în alegerile din luna octombrie, opoziția a boicotat parlamentul nou ales, acuzând fraude electorale. În acest context, președintele Zourabishvili, care se află într-un conflict deschis cu guvernul, a declarat că parlamentul unicameral rezultat este „neconstituțional”.

Pe fondul acestor tensiuni interne, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a condamnat ultimele evoluții din Georgia, calificându-le drept un „criza democratică în deteriorare” și subliniind că partidul aflat la putere este „pe deplin responsabil” pentru aceste abateri. În cadrul rezoluției, Parlamentul European a exprimat preocupări deosebite față de intimidarea alegătorilor, cumpărarea de voturi și manipularea rezultatelor alegerilor. De asemenea, a cerut impunerea de sancțiuni împotriva prim-ministrului Georgiei, a altor oficiali de rang înalt și a miliardarului Bidzina Ivanishvili, fondatorul partidului de guvernământ.

În urma rezoluției adoptate de Parlamentul European, prim-ministrul Georgiei a afirmat că guvernul său nu va discuta despre aderarea la Uniunea Europeană până în 2028, dar a subliniat că Georgia va continua să îndeplinească reformele necesare și va respecta „interesele naționale și valorile tradiționale”. De asemenea, el a criticat politicienii europeni pentru „insultele” aduse guvernului și pentru presiunile exercitate asupra Georgiei.

În acest context, mii de protestatari pro-europeni au continuat să demonstreze în toată țara, cerând ca guvernul să respecte voința poporului și să abandoneze orice tentativă de a întoarce Georgia spre influența Rusiei. De asemenea, protestatarii au subliniat că obiectivul integrării europene este consacrat în constituția Georgiei și nu poate fi abandonat ușor.

Fostul președinte georgian, Giorgi Margvelashvili, a declarat că țara se află într-un punct de cotitură „fără precedent”, deoarece în ultimele trei decenii, Georgia a fost constant pro-occidentală și pro-NATO, iar acest lucru a unit toate guvernele care s-au succedat la putere. Însă, în prezent, există o încercare din partea liderilor guvernamentali și a Kremlinului de a orienta rapid Georgia spre orbita Rusiei.

În semn de protest față de decizia guvernului, ambasadorul Georgiei în Bulgaria și-a dat demisia, declarând că a lucrat timp de două decenii pentru a avansa integrarea Georgiei în Uniunea Europeană și că nu poate accepta o schimbare de direcție care ar submina acest obiectiv.

În concluzie, decizia guvernului georgian de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană și reacțiile violente împotriva protestatarilor pro-europeni au stârnit un val de indignare atât la nivel național, cât și internațional, punând sub semnul întrebării viitorul pro-european al Georgiei și relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Citește și

• Voturile din străinătate încep să fie trimise în țară pentru renumărare. MAE susține că utilizează „cele mai rapide soluții de transport identificate”
• Zelenski vrea să încheie războiul cu Rusia prin mijloace diplomatice în 2025
• Kim Jong Un promite că țara sa va „sprijini invariabil” Rusia în războiul din Ucraina