- 7.9 milioane de români peste vârsta de 15 ani joacă jocuri video
- Un jucător se joacă, în medie, pe 2.3 dispozitive
- 47% dintre jucători sunt căsătoriți
Avem aproape 8 milioane de români cu vârsta peste 15 ani care joacă jocuri video. O arată datele primului studiu referitor la consumatorul de gaming. Nu e loc de supărare pe partener dacă se joacă prea mult. Pentru că 48% dintre femei fac asta. Așa că împărțirea e cam egală.
Advertisment
Cătălin Butnariu, președintele asociației dezvoltatorilor de jocuri video din România spune că lunile de criză au fost de bun augur pentru industrie.
Cătălin Butnariu, președinte al Romanian Game Developers Association: „În primele luni de pandemie s-au înregistrat creșteri mai notabile. S-au folosit de jocuri pentru a socializa, pentru a ține legătura cu prietenii. Marii câștigători au fost companiile și acele jocuri care sunt brand-uri cunoscute. Jocul care a ajuns foarte viral chiar în pandemie a fost „Among Us” care are o interacțiune socială foarte ridicată. Ca orice lucru pe lumea asta, jocurile sunt un produs de divertisment care trebuie consumat cu echilibru și cu moderație.”
Recomandări
Lucian Dinescu este business analyst la Oracle România. Dar și gamer înfocat. S-a jucat prima dată pe PC, în 1999. Spune că pandemia nu a schimbat prea multe pentru gameri: au stat mai mult în casă și au folosit consola de gaming să mai uite de probleme.
Lucian Dinescu, gamer: „Cele mai bune jocuri pe care le-am jucat au fost League of Legends, „The Last of Us II” care a fost foarte bun, a fost lansarea „Valorant” care a avut foarte mare impact. A fost “Fall Guys” care este un joc foarte amuzant. În perioada asta a explodat, de exemplu, „Among Us”. Este cel mai urmărit joc în perioada aceasta, și pe Youtube și pe Twitch. Am depășit câteva mii de euro bune pentru tot setup-ul pe care îl am. Lumea pentru a se dezlega puțin de problemele din lumea reală a intrat și a început să se joace mai mult. Niciodată nu m-am gândit să reproduc ceva dintr-un joc poate mai violent.”
Ce spun psihologii
Andreea Tălmăzan este psiholog și se ocupă în special de violență domestică. Apelează la echilibru când vorbește despre jocuri video, dar mai ales la controlul părinților. Spune că gaming-ul poate dezvolta creativitatea și setea de cunoaștere pentru personajele din jocuri.
Andreea Tălmăzan, psiholog: „Agresivitatea e o caracteristică umană, nu apare din neant sau în urma unor jocuri video. Pentru că suntem în stare de pandemie și sportul nu mai este la îndemână, se refugiază în zona aceasta a jocurilor online. E responsabilitatea părinților să urmărească discret, nu intruziv, activitatea copiilor în mediul online.
Pirateria, obiceiurile vechi se uită greu
Totuși, vedem o reținere a utilizatorilor români de a cumpăra jocuri, majoritatea încă preferă metoda piratului. Putem întelege astfel de ce dezvoltatorii nu caută neapărat să includă personaje românești sau limba română în jocuri, și de ce abia anul trecut ne-au inclus cei de la EA Sports în franciza FIFA, care este făcută în mare parte la studiourile din București.
Doar 45% din utilizatori cumpără jocurile, în timp ce 55% preferă pirateria. Asta vine în contextul în care 60% dintre gameri folosesc PC sau laptop, iar ei plătesc în medie, pe lună, 24 de lei, jumătate din cât plătesc lunar gamerii de consolă pe jocuri.
Partenerii noștri