Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare bugetară. Cu cât scade economia

• Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică
• Este a treia rectificare bugetară din pandemie
• Ministrul Finanțelor spune că deficitul bugetar crește la 9.1% din PIB
• Cîțu a precizat că bugetul anului viitor va fi construit pe un deficit de „7% sau mai puțin”

UPDATE 19.05. Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare bugetară pentru dezbatere publică. Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, cu suma de 4.489,4 milioane lei.

Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: Impozit pe profit: –781,4 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: –238,3 milioane lei; Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei; Impozite şi taxe pe proprietate: –152,1 milioane lei; Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei; Accize: –599,0 milioane lei; Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: –79,1 milioane lei; Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: +68,6 milioane lei; s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM; Alte impozite şi taxe fiscale: +5,2 milioane lei; Contribuţii de asigurări sociale: +15,3 milioane lei; Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei; Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influenţă determinată de diminuarea necesarului de refinanţare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităţilor fondurilor europene.

Evoluţia veniturilor bugetare se datorează, în principal, situaţiei încasărilor privind veniturile bugetare în primele 9 luni ale anului, precum şi impactului estimat de ANAF referitor la sumele ce vor fi încasate în luna decembrie conform prevederilor OUG nr.181/2020. Conform estimărilor ANAF 5,3 miliarde lei vor fi viraţi de către agenţii economici în luna decembrie, suma reprezentând obligaţiile bugetare datorate după declararea stării de urgenţă. Alte influenţe asupra veniturilor au venit din menţinerea în anul 2020 a veniturilor estimate a se încasa la bugetul de stat din vânzarea licenţelor de tip 5G, precum şi menţinerea sumelor repartizate prin mecanismului de tip swap de 1.104,1 milioane lei, aprobată iniţial prin OUG nr.135/2020, în scopul achitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 30.06.2020 şi prelungite la 30.09.2020, raportate potrivit legii.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei; Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei; Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei; Subvenţiile se diminuează cu 22,8 milioane lei; Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei; Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei; Cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 96,0 milioane lei; Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei; Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei; Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei; Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei; Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei; Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.

Primesc bani în plus

– Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: +1.590,2 milioane lei per sold. Se propune majorarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu +1.490,2 milioane lei ca urmare a creşterii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii şi a transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu +200,0 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la cheltuielile cu asistenţa socială (-100 milioane lei).

– Ministerul Sănătăţii: +1.077,8 milioane lei per sold în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+1.223,9 milioane lei), 15 milioane lei cheltuieli de personal pentru acoperirea în totalitate a drepturilor de personal în special stimulentul de risc pentru servicii publice de ambulanţă. S-au înregistrat economii la proiectele cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 (-91,4 milioane lei) şi a programelor cu finanţare rambursabilă (-70,0 milioane lei);

– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +1.181,0 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1.123,7 milioane lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă (+160,0 milioane lei) şi alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) şi împrumuturi (-101,0 milioane lei);

– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +999,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară de sume pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (+1.000 milioane lei) şi cheltuieli de personal (+1 milion lei). S-au identificat economii la bunuri şi servicii (- 1,5 milioane lei);

– Ministerul Fondurilor Europene: +104,97 milioane lei, per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. Se propune asigurarea sumelor necesare la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (+106 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-0,5 milioane lei ) şi bunuri şi servicii (-0,5 milioane lei); 

– Ministerul Public: +90,3 milioane lei per sold. Propunere are în vedere, în principal, asigurarea fondurilor necesare pentru plata diferenţelor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative rezultate din majorarea valorii de referinţă sectorială;

– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +19,17 milioane lei. S-au asigurat fonduri suplimentare (+19,17 milioane lei) pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane.

Au fost diminuate bugetele:

– Ministerul Apărării Naţionale: -2.000,0 milioane lei. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital (-1.596,9 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţei publice (-79,2 milioane lei), cheltuieli de personal (-136,9 milioane lei), bunuri şi servicii (-100 milioane lei) şi asistenţă socială (-80,9 milioane lei). În aceste condiţii bugetul rectificat al Ministerului Apărării Naţionale va fi pe partea de credite bugetare de 21.836,3 milioane lei, din care 19,171,4 milioane lei de la bugetul de stat, 2.664,4 milioane lei venituri proprii şi 0,5 milioane lei fonduri externe nerambursabile, respectându-se angajamentul de alocare pentru acest minister a unui buget de 2% din PIB;

– Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: -854,7 milioane lei, per sold, din care: +352,5 milioane lei dobânzi, sumă necesară acoperirii scadenţei plăţilor de dobânzi aferente datoriei publice până la sfârşitul anului, din care 327,5 milioane lei pentru dobânzile aferente datoriei publice interne directe şi 25 milioane lei pentru comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe şi interne, +1.200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, +581,0 milioane lei reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, -2.984.4 milioane lei reprezentând diminuarea necesarului refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene, economie determinată de rambursările de la Comisia Europeană inclusiv a unor sume aferente unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile deblocate, precum şi sumele previzionate a fi transferate de Comisia Europeană ca urmare a aplicaţiilor de plată;

– Ministerul Afacerilor Interne: -635,4 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (+21,8 milioane lei), asistenţă socială (84,99 milioane lei) şi transferuri între unităţi ale administraţiei publice (+4,0 milioane lei) pentru încadrarea unui număr de 200 de medici rezidenţi şi de specialitate de către Spitalul de Urgenţă „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti în vederea bunei gestionări a situaţiei de risc epidemiologic. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-6,6 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-746,9 milioane lei);

– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -82,6 milioane lei, economii
identificate la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020;

– Secretariatul General al Guvernului: -53,8 milioane lei. Având în vedere gradul de execuţie şi necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii, în principal, la bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital;

– Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri: -56,0 milioane lei Propunerea de rectificare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului şi necesarul de finanţare până la finele anului. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-10,0 milioane lei), bunuri şi servicii (-3,0 milioane lei), subvenţii (-25,0 milioane lei), precum şi la transferuri (-18,0 milioane lei);

– Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: -37,8 milioane lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere gradul de execuţie pe primele 10 luni şi necesarul de finanţare până la finalul anului. S-au identificat economii la titlul „Cheltuieli de personal” (-10 milioane lei), la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice„ (-5,5 milioane lei), la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020„ (-22,3 milioane lei).

Deficitul bugetar luat în calcul la următoarea rectificare bugetară este 9,1%, în creştere faţă de precedenta valoare estimată, de 8,6%, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

Ministrul a precizat că bugetul anului viitor va fi construit pe un deficit de „7% sau mai puțin”.

Ministrul Finanțelor spune că rectificarea prevede o scădere a PIB cu 4,2 puncte procentuale, după ce Comisia Națională de Prognoză a revizuit evoluția indicatorului. Estimarea este în linie cu prognozele organismelor internaționale și ale agențiilor de rating, care au fost îmbunătățite, a precizat ministrul.

Deficitul bugetar estimat la începutul anului era de 3,6% din PIB, la prima rectificare a fost majorat la 6,7%, iar la a doua la 8,6%. Ministrul spune că procentul de 8% care este diferența dintre estimarea inițială a creșterii PIB și minusul de acum se reflectă și în dinamica deficitului bugetar. „Nu vom mai încasa 4,2 miliarde până la finalul anului, în urma deciziei de acordare a eşalonării datoriilor”, declarat Florin Cîţu.

Bani în plus vor fi alocați, la rectificare, fondului de asigurări de sănătate, 1 miliard de lei, Ministrului Dezvoltării 1 miliard de lei, agriculturii 1,1 miliarde lei și fondului de rezervă al Guvernului 1,2 milirde lei. În acest ultim caz, explicația este că suma este destinată unor cheltuieli neprevăzute, în special în zona de sănătate, banii putând fi alocați mai ușor, a precizat ministrul.

Economii s-au înregistrat la Ministerul Mediului, dar și la Ministerul Finanțelor, unde digitalizarea a dus la eliminarea a 2.000 de posturi din cadrul ANAF și la economii de 134 de milioane de lei, a spus ministrul.