Cum începe în realitate reforma școlii: Cu recuperarea orelor pierdute și convingerea copiilor că singura lor speranță în viață este să ajungă la liceu

• În România, în ultimul deceniu, circa 450.000 de tineri au renunțat să mai meargă la școală
• În mediul rural, sărăcia se moștenește, la propriu, de la părinți la copii, iar principala „curea de transmisie ” este educația: rata abandonului școlar în școlile de la țară a ajuns la circa 23%
• Mai bine de 2.400 de elevi au urmat deja ore de educație remedială în peste 80 de centre de tip after school în școli din mediul rural din toată țara. În acest an, numărul centrelor dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă va ajunge la 100, iar suma investită în educație va atinge un milion de euro

Profesorii și organizațiile societății civile trag un semnal de alarmă: dacă nu se intervine urgent, țara noastră ar putea înregistra, în anii care urmează, rate-record ale abandonului școlar.

La nivel european, România este, alături de Spania și Malta, pe un nedorit podium, cel al țărilor cu cea mai mare pondere a tinerilor care au renunțat la școală. În anul 2020, ultimul pentru care au fost publicate date în acest sens, abandonul școlar ajunsese la o rată de 15,6%, ceea ce înseamnă că unul din șase copii părăsise școala înainte de a absolvi clasa a VIII-a.

Problema este cu atât mai acută în mediul rural, unde rata acestui indicator este de 1,5 ori mai mare decât cea care se înregistrează în școlile din orașe.

Deoarece efectul abandonului școlar este cumulativ – aproape toți cei care părăsesc școala de timpuriu nu se mai întorc pe băncile acesteia – se estimează că în ultimul deceniu circa 450.000 de tineri au renunțat să mai meargă la școală.

Acești copii și tineri pierd orice șansă de viitor, deoarece nu dețin nici măcar o diplomă de absolvire a celor 12 clase obligatorii, care le-ar oferi cel puțin dreptul fie la un loc de muncă necalificat, fie la înscrierea într-o formă de școlarizare profesională.

Cum și de ce atât de mulți copii părăsesc școala?

Cauzele abandonului școlar sunt multiple, însă câteva sunt mai importante: situația socio-economică a familiei copilului, structura familiei (familii monoparentale, cu mulți copii etc.) și nivelul de educație al părinților, potrivit studiului „Măsuri de succes în prevenirea părăsirii timpurii a școlii”, publicat în 2015 de un consorțiu de organizații pentru drepturile comunității rome. Astfel se explică rata foarte mare, de circa 23%, a abandonului școlar din mediul rural, și arată cât de dificil va fi ca valoarea acestui indicator să fie adusă spre media europeană de 9,9%. La țară, sărăcia se moștenește, la propriu, de la părinți la copii (așa-numita „sărăcie transgenerațională”), iar principala „curea de transmisie ” este educația – sau mai degrabă lipsa ei.

Mai simplu spus, copiii unor părinți cu un nivel de educație redus tind să ajungă la același nivel de instruire. În mod normal, studiile sociologice arată că de regulă copiii tind să depășească nivelul de educație al părinților, dar aceasta se întâmplă doar dacă ei au șansa de a o face. Iar copiii de la țară, și mai ales cei din familii lipsite de posibilități materiale, nu o au. Pentru ei, școala este adesea doar un loc unde pot fi lăsați peste zi pentru ca părinții să-și ia o grijă de pe cap.

Actualul sistem de învățământ din țara noastră este profund discriminatoriu, deși nu în mod intenționat. Așa-numita finanțare „per capita” (pe cap de elev) este o sabie cu două tăișuri, pentru că nu rezolvă diferențele deja existente dintre școlile de la oraș (cu dotări, profesori calificați și părinți cu dare de mână) și acelea de la sate, care nici măcar nu se apropie de nivelul de resurse al unei școli de municipiu.

Situația catastrofală a învățământului rural este probabil cea mai mare problemă a sistemului nostru de educație. Iar pandemia a agravat toate lipsurile (de resurse, de echipamente, de profesori calificați) și a aruncat o lumină crudă asupra neajunsurilor sistemului: infrastructura inexistentă, programa prea încărcată, sistemul de evaluare deficient, efectul profund discriminatoriu al examinărilor naționale (aceleași pentru toată lumea, în condițiile în care școlile și elevii de la țară pleacă din start cu un handicap structural) etc., etc.

Ce se poate face?

Pe termen lung, o reformă reală a învățământului, care să ne aducă în secolul XXI. Însă pe termen scurt, este nevoie de remedii urgente, respectiv de educație remedială – adică programe de ore suplimentare, în care elevii să fie ajutați să învețe ceea ce nu pot asimila la clasă.

Cum funcționează educația remedială?

Pe de altă parte, astfel de programe sunt implementate, cu succes, de organizații neguvernamentale precum Fundația Nouă ne pasă. Astfel, în cadrul unui program care poartă același nume, fundația a dezvoltat, până în acest an, 84 de centre de tip after school în școli din mediul rural din toată țara, unde un număr de peste 2.400 de elevi au urmat ore de educație remedială pentru a-și îmbunătăți situația școlară și, în final, a-i ajunge din urmă pe colegii lor de clasă. În acest an, numărul centrelor urmează a ajunge la 100, în vreme ce pentru anul școlar care începe în această toamnă organizația a anunțat un buget investițional de peste cinci milioane de lei (aproximativ un milion de euro).

Elevii înscriși în program lucrează la orele de educație remedială cu profesorii (inclusiv cu cei de la clasă, ceea ce este recomandabil, pentru a asimila lucruri pe care nu le înțeleg în timpul orelor de școală), în grupe de maximum zece copii. De asemenea, ei mai primesc și câte o masă caldă de trei ori pe săptămână, un motiv în plus pentru ei să meargă la școală în fiecare zi.

eMAG, alături de profesorii din „Clasa care nu se lasă”

Fundația Nouă ne pasă derulează programul cu același nume – care este totodată prioritatea nr. 1 în rândul inițiativelor educaționale pe care le susține – din anul 2016. În tot acest interval, finanțarea a venit, în principal, din contribuțiile oferite de eMAG și din donațiile clienților persoane fizice care aleg să contribuie cu câte o mică sumă atunci când fac achiziții pe site.

Campania „Educația nu se oprește niciodată” face parte din platforma de sustenabilitate eMAG „Responsabilitatea noastră nu se oprește niciodată” și reprezintă și un omagiu pentru profesorii din programele de recuperare „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă, care predau în „Clasa care nu se lasă” și care îi învață pe copii că lecția cea mai importantă este aceea de a nu renunța. Conceptul care introduce noua campanie de reducere a abandonului școlar ilustrează în același timp un îndemn la solidaritate și le adresează un omagiu profesorilor care nu își „lasă din mână” clasa.

„Atunci când educația nu se oprește, evoluăm și ca societate, și la nivel individual. Putem schimba paradigma noastră economică, a unei Românii ca furnizor de mână de lucru ieftină, cu aceea a unui stat cu o populație bine educată, care produce valoare. Dar pentru aceasta trebuie să avem grijă de copiii noștri și să îi ținem în școală. De peste 10 ani suntem implicați în programe de educație remedială alături de Fundația Nouă ne pasă, care a demonstrat că are un impact vizibil în comunitățile unde activează și poate schimba vieți. Pentru un viitor cu oameni responsabili, eMAG își pune la dispoziție platforma pentru donații, pentru ca centrele din programul «Nouă ne pasă» să ajungă în cât mai multe locuri și să îi susținem împreună pe profesorii din «Clasa care nu se lasă»”, a declarat Tudor Manea, CEO eMAG.

„Le suntem recunoscători tuturor celor care nu au rămas indiferenți la problemele din educație, dar mai ales profesorilor din programul «Nouă ne pasă», care nu s-au lăsat învinși de neajunsuri și au luptat ca fiecare copil care le-a trecut prin clasă să rămână în școală o perioadă cât mai lungă de timp. Datorită lor, rata abandonului școlar este aproape de zero acolo unde avem centre after school”, a declarat Tudor Vlad, Președinte al Fundației Nouă ne pasă.

Pe lângă proiectele de educație remedială, alte direcții de acțiune ale Fundației Nouă ne pasă sunt sprijinirea copiilor cu rezultate deosebite la matematică, fizică și informatică, în cadrul unor centre de performanță, cursuri de programare pentru copii și proiecte de integrare a sportului în școală. Fundația oferă și granturi pentru proiecte educaționale derulate de școli și organizații neguvernamentale.

Cei care doresc să le ofere elevilor de la sate o șansă la un viitor mai bun o pot face printr-un simplu click, făcând o mică donație atunci când achiziționează produse pe platforma eMAG.

De ce este nevoie de educație remedială?

Astfel de programe fac ca elevi „care altfel s-ar pierde și ar ajunge în situații de corigență să promoveze și să ajungă la note de 6 și chiar 7”, afirmă profesoara de Limba și literatura română Irina Valuțanu, de la Școala gimnazială nr. 1 din Cernica, județul Ilfov. Ceea ce, comparativ cu riscul cvasi-permanent de abandon școlar la care sunt expuși acești elevi, reprezintă cu siguranță un succes.

„Obiectivul nostru este ca un număr cât mai mare de elevi să promoveze examenul de Evaluare națională și să continue studiile la liceu. Cel mai greu este să îi aducem la școală pentru a finaliza ciclul gimnazial”, spune Irina Valuțanu. De altfel, statisticile naționale – care arată că rata cea mai ridicată de abandon școlar se înregistrează la sfârșitul clasei a VIII-a – confirmă afirmațiile profesoarei.

Pe de altă parte, educația remedială este imperios necesară în acest moment tocmai pentru a acoperi golurile de învățare lăsate de cei doi ani de pandemie. Valuțanu se referă la ceea ce ea numește „digitalizare excesivă”. „Înainte de pandemie profesorii nu lucrau cu elevii folosind resurse TIC, iar acum toată lumea utilizează tabletele și tablele inteligente. Din experiența acestui an, după cei doi ani de școală online, am constatat însă că elevii nu mai știu să scrie. Colegele mele învățătoare îmi spuneau că elevii din clasele a III-a și a IV-a nu mai știu literele.”

Ceea ce, din nou, nu este o surpriză. Dezbaterile din aceste săptămâni privind noua structură a anului școlar (pe module, nu trimestre sau semestre, și cu cinci vacanțe anuale) au la bază date cunoscute de multă vreme, privind pierderile de învățare care apar inevitabil în cursul vacanței. Copiii din mediul rural, care sunt mult mai puțin expuși experiențelor culturale (cărți, filme etc.) decât cei de la oraș, uită, comparativ vorbind, mai mult. Iar acest ecart, dacă nu este acoperit la timp, se lărgește cu fiecare an școlar, ducând treptat la înrăutățirea rezultatelor școlare și, în cele din urmă, la situații în care educația remedială se impune ca ultimă soluție pentru evitarea abandonului școlar.

Un lucru mai puțin cunoscut este că profesorii înșiși au nevoie de cursuri „remediale”. Acest tip special de ore, cu copii foarte fragili, a căror situație este atât de precară încât aproape oricând pot fi nevoiți să părăsească școala, necesită competențe speciale – de gestionare a conflictelor, a reacției la frustrare, la furie, metode de a evita epuizarea profesională, perspective diferite asupra relațiilor profesor – elev, respectiv profesor – părinte etc., spune Valuțanu.

Însă cel mai important, de la distanță, este capacitatea de a le inspira acestor copii încredere în forțele proprii. „Este foarte important ca ei să mă creadă când le spun că singura lor speranță de a-și îmbunătăți viața este să învețe și să meargă la liceu, iar după aceea posibilitățile sunt nelimitate.”

Oricine poate susține programul Nouă ne pasă cu o donație direct din aplicație sau din site pe www.emag.ro/nouanepasa atunci când achiziționează un produs și poate astfel contribui la susținerea orelor de educație remedială pentru copiii cu risc de abandon școlar.

Campania „Educația nu se oprește niciodată” face parte din platforma de sustenabilitate eMAG „Responsabilitatea noastră nu se oprește niciodată” și reprezintă și un omagiu pentru profesorii din programele de recuperare „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația Nouă ne pasă, care îi învață pe copii că cea mai importantă lecție este aceea de a nu renunța.

Articol susținut de profesorii din „Clasa care nu se lasă”, un proiect dezvoltat de Fundația Nouă ne pasă și eMAG