Administraţia locală în România vine din tradiţia franceză de formare a instituţiilor. Știi prea bine vechea vorbă cu cine împarte, parte-și face! Cam așa e la noi relația când de dragoste, când de ură între primari și Guvern. Sau, altfel spus, relația autoritate locală – autoritate centrală.
Și pentru că duminică ne votăm aleșii locali, îți spun în detaliu ce presupune această relație. Să știi ce fac cu banii tăi cei de la Centru și cei din teritoriu!
Constituţia României prevede că guvernarea centrală şi guvernarea locală sunt două nivele complet autonome ale autorităţilor publice.
Consiliul local și Parlamentul României sunt alese prin vot direct. Adică, au aceeaşi legitimitate. Ca să îți faci o idee. Dar, ca să îți fie și mai clar, gândește-te că există, în lume, două modele de guvernare.
Modelul SUA, unde statul s-a format de jos în sus. Și modelul fracez, unde apare mai întâi statul naţional şi apoi autorităţile locale. La noi, administrația locală e independentă de Guvern și se bazează pe principiile descentralizării și autonomiei.
Alegerile locale din 2020 reprezintă o premieră în istoria României. Scrutinul de astăzi se desfășoară sub imperiul unor restricții dictate de pandemia de coronavirus. Aleph News îți prezintă, în timp real, declarațiile politicienilor după ce votează, cât și primele reactii după exit-poll-uri. EXIT POLL. Rezultate alegeri locale 2020 București: Nicușor Dan 47,2%, Gabriela Firea 39% UPDATE […]
Adică, se supune legilor naționale, dar ia decizii pentru comunitatea locală, pe baza unor proceduri bine stabilite, fără să aibă nevoie de Guvern. Teoretic. Gândește-te la ea ca la gospodăria unei case, unde familia e cea care face curat, gătește și aranjează mobila. Dar, din când în când, deși nu are voie, se bagă soacra. Soacra e Guvernul.
Sorin Ioniţă, expert dezvoltare locală Expert-Forum: ”Primăriile sunt privite aşa ca ceva pe care le mai dai, le mai iei, mai pui prefecţii pe ei, le mai dai ordine. S-au făcut progrese 30 de ani în România, în bine în sensul unei autonomizări, dar rămânem totuşi în modelul francez în care sunt văzute ca ceva subordonat.”
În fiecare localitate, de la cea mai măruntă comună până la cel mai aglomerat oraș, există câte un consiliu local. Acesta ia decizii. Și câte un primar, care le pune în practică.
Așa e și la județ, cu deosebirea că aici găsim doar consiliul județean, nu și „primari de județ”. Deși Constituția nu prevede așa ceva, România este împărțită în 8 regiuni de dezvoltare.
Fiecare are câte un Consiliu de Dezvoltare Regională, dar nu și câte un „guvernator”. În București există un consiliu general, apoi câte un consiliu pentru fiecare sector din capitală. Dacă ți se pare că puterea e mereu în Piața Victoriei și că primarii sunt prea mici, îți explică activistul civic Grațian Mihăilescu de ce te înșeli.
Graţian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub: ”La nivel naţional se fac politicile şi cred că la nivel local ele se implementează. Un primar are o putere destul de mare în ziua de astăzi pentru că implementează lucruri. Şi atunci ei trebuie aleşi cu cap. Cetăţenii trebuie să fie atenţi la viitorul pe care şi-l votează duminică pentru că un primar poate face de multe ori mai mult decât un ministru.”
Administrația centrală se află parțial în subordinea guvernului și se ocupă de treburile țării pe întreg teritoriul ei. În subordinea Guvernului se află ministerele, anumite agenții naționale, cum e cea pentru Protecția Copilului și Adopție, unele companii naționale sau prefecturile.
Prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu și fiecare județ are câte unul. Și dacă ți se pare că avem prea mulți demnitari pe metrul pătrat, gândește-te dacă munca lor se vede. Toți decid ce fac cu banii tăi și pe banii tăi