Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP) a analizat votul de duminică și spune că rezultatele reprezintă „sentimentele de incertitudine generate de criza medicală, resursele precare ale populaţiei şi slăbiciunea guvernului”.
Advertisment
Care a fost factorul cu influenţa cea mai puternică asupra votului?
Votul reflectă sentimentele de incertitudine generate de criza medicală,
resursele precare ale populaţiei şi slăbiciunea guvernului. Votul şi prezenţa la urne au fost influenţate în mare măsură de incertitudinea radicală generată de pandemie. Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că peste 50% din populaţie erau îngrijoraţi de răspândirea şi efectele pandemiei.
Incertitudinea radicală este o incertitudine extremă care nu se confundă cu
riscul. În condiţii de risc oamenii cunosc pericolul, pot evalua probabilitatea lui şi pot lua măsuri de asigurare anticipativă. În condiţii de incertitudine radicală oamenii nu ştiu ce-i aşteaptă, nu pot face estimări ale riscurilor probabile si nu au idee ce opţiuni vor avea în perioada următoare. În consecinţă, nu pot formula preferinţe şi nu ştiu ce decizii ar trebui să adopte. Dacă au resurse mai multe atunci se adaptează parţial la inconveniente. Dacă au resurse puţine, atunci teama devine dominantă. Dar indiferent de resurse, oamenii vor să facă faţă, caută soluţii şi aşteaptă de la guvern şi de la autorităţile competente să deţină capacităţile necesare şi să ia decizii corecte.
Recomandări
Votul din 6 decembrie a fost decisiv influenţat de faptul că oamenii au simţit că nu primesc ajutorul de care au nevoie pe măsura gravităţii circumstanţelor şi a sentimentului de incertitudine radicală.
În aceste condiţii, majoritatea au rămas acasă, votanţii mai vulnerabili au ales stânga, iar mulţi susţinători ai guvernului s-au evaporat treptat, pe măsură ce se apropia ziua votului.
De ce a pierdut PNL?
Oamenii voiau să simtă şi să constate capacitatea guvernului de a face faţă
incertitudinii radicale. Voiau să vadă o focalizare a guvernului spre soluţiile competente imediate, dictate de actualitatea crizei, nu spre planuri de perspectivă sau chestiuni care mai aveau timp să aştepte. Voiau să vadă acţiuni energice, coerente, dinamice şi eficiente. PNL a pierdut alegerile pentru că a răspuns greşit sau slab la aceste cerinţe ale electoratului legate de capacitate, focalizare spre criză cu soluţii imediate şi
dinamism.
De ce a câştigat PSD?
PSD s-a profilat continuu ca apărător şi speranţă a oamenilor cu resurse
puţine, îngrijoraţi de evoluţia pandemiei şi nemulţumiţi de eficienţa scăzută a autorităţilor. A cerut tot timpul măsuri mai consistente de apărare a cetăţenilor în faţa virusului, fără îngrădiri prea mari ale libertăţilor cetăţeneşti. A insistat pentru suplimentări multiple de venit pentru diferite categorii sociale, făcând legătura directă cu pandemia.
Sondajele pre-electorale IRSOP arată că în timp ce oamenii vedeau o eficienţă mai mare a PNL decât a PSD în apărarea independenţei justiţiei, ei erau de părere că PSD va reuşi mai bine decât PNL să crească veniturile populaţiei.
Pentru mulţi oameni vulnerabili, dezamăgiţi de guvern şi profund neliniştiţi de pandemie, PSD a reprezentat o alternativă mai sigură şi mai tangibilă.
De ce a apărut AUR?
Crizele economice, sociale sau medicale accentuează sentimentele de frustrare şi măresc proporţia oamenilor care se simt împiedicaţi să-şi realizeze scopurile sau să obţină ceea ce au nevoie.
Psihologii sociali arată că frustrările mari pot fi asociate cu reacţii puternice şi chiar agresive împotriva oricăror forme de constrângere, respingerea
autorităţii sau a teoriilor ştiinţifice. În schimb, creşte refugiul în valori şi
practici tradiţionale statornicite ca: religia, poporul, trecutul luminos,
libertatea absolută, naţiunea etc.
În mod bizar, frustraţiile mari dezvoltă tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori
pentru necazurile proprii, iar cel mai frecvent sunt vizaţi guvernanţii, străinii, băncile şi pretinse organizaţii subterane.
Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că majoritatea respondenţilor care simpatizau cu AUR aveau o părere negativă despre preşedinte şi guvern, iar 58% vedeau în restricţiile impuse de autorităţi sursa principală de nelinişte personală, în comparaţie cu numai 11% care credeau că răspândirea virusului este problema cea mai Îngrijorătoare.
Vestea bună este însă că atunci când viaţa se îmbunătăţeşte, constrângerile
slăbesc, iar oportunităţile se înmulţesc, mişcările bazate pe frustraţii, supărare şi frică încep să-şi piardă membrii şi dispar, dar nu fără riscul să apară din nou când vremurile se strică.