Rolul Parlamentului în România. Pentru ce votăm la alegerile parlamentare din 6 decembrie

rolul-parlamentului Foto: Profimedia
  • Parlamentul este alcătuit din 465 de senatori şi deputaţi
  • Ei elaborează, votează şi dezbat legi, care vor fi promulgate de preşedintele ţării
  • Parlamentarii beneficiază de imunitate

Pe 6 decembrie suntem aşteptaţi la urne pentru a ne alege parlamentarii. Dar să vedem de ce este atât de importantul votul care îi va alege pe cei 465 de senatori şi deputaţi care vor compune Legislativul.

Parlamentul este, potrivit Constituţiei, organul reprezentativ suprem al poporului. Alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, forul dezbate şi aprobă toată legile după care trebuie să se ghideze fiecare cetăţean al României.

Rolul Parlamentului în România

Un mandat de parlamentar durează patru ani şi poate fi prelungit numai în situaţii excepţionale, dacă ţara este în stare de război, de asediu sau de urgenţă.

Componenţa, programul Guvernului sau aprobarea bugetului de stat este decisă de parlamentari. După alegeri, parlamentarii înaintează preşedintelui o propunere de premier, care ulterior va fi votată tot de parlamentari. Prim ministrul ţării poate fi demis de Parlament prin moţiunea de cenzură.

Totodată, Parlamentul numeşte Avocatul Poporului şi directorii serviciilor de informaţi.

Cum sunt promulgate legile

Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate, însă pot exista şi şedinţe comune. Activitatea zilnică a parlamentarilor presupune elaborarea, dezbaterea şi votarea legilor.

După ce legile sunt discutate în comisiile de specialitate şi votate în plen, acestea sunt trimise spre promulgare la Preşedintele României. Preşedintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii.

Odată promulgată de preşedinte, legea se publică în Monitorul Oficial şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

Ce înseamnă imunitate parlamentară

Deputaţii şi senatorii au imunitate parlamentară, ceea ce înseamnă că nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau opiniile exprimate pe durata mandatului. Ei pot fi judecaţi pentru fapte care nu au legătură cu mandatul lor, însă nu pot fi arestaţi fără acordul Camerei din care fac parte.

Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.