• România are cel mai slab finanțat sistem de sănătate din UE
  • Banii din sănătate, risipiți pe secții de spitale goale
  • Lipsa de viziune în sănătate pune în pericol viața bolnavilor

Pacientul este în centrul sistemului de sănătate. E doar un slogan pe care îl auzi mai mereu. Sistemul de sănătate este subfinanțat, dar dacă banii ar fi cheltuiți cu cap, ar fi destui pentru spitale decente. Un exemplu care trebuie pus la punct este sistemul ambulatoriu.

Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate: „La noi, ambulatoriul de specialitate a fost uitat în mod sistematic şi la majorări şi la reformare, din toate punctele de vedere, ca şi cum n-ar exista. Toată greutatea se mută permanent, de câte ori apare o problemă, asta o să o facă medicul de familie, de parcă medicul de familie ar fi un superman.”

Avem mai mult de patru milioane de bolnavi cronici. Cel puțin atâția au fost diagnosticaţi. Şi numărul lor va continua să crească, în lipsa unor programe de screening.

Recomandări

CEARTĂ PE VILELE RAAPPS
SCHIMBĂ BANCA LA ȘCOALĂ
EMILY IN LONDON?
SHEERAN CÂȘTIGĂ
CONTINUĂ VACCINAREA
CE NU ȘTII NU TE DOARE

Cezar Irimia, bolnav cronic, reprezentant APCR: „Nu avem decât două caricaturi de program de screening pe col uterin şi cancerul mamar. Nici acestea nu sunt finalizate, pentru screening îţi trebuie un registru de screening.”

În lipsa acestor programe, bolnavii ajung târziu la medic. Din păcate, uneori, prea târziu.

Cezar Irimia, bolnav cronic, reprezentant APCR: „Atunci când eşti depistat cu o boală cronică (…) lipsa investigaţiilor face ca pacientul să ajungă la medicul oncolog cam după 5-6 luni de zile, dacă mai ajunge, pentru a i se iniţia tratamentul potrivit.”

Bolnavii cronici spun că accesul la investigații medicale este inegal. Acealaşi analize sunt decontate în unele spitale, în timp ce în altele eşti pus să le plăteşti. Iar la un RMN decontat de Casa de Asigurări ajung foarte puțini.

Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate: „Dacă, de exemplu, statul ar plăti o sumă corectă pentru un RMN, nu ar trebui sa cumpărăm niciun RMN. Pentru că ar veni imediat orice investitor privat, care pentru un profit de 3, 5, 7 % ar investi în această aparatură, dacă ar fi amortizabilă şi ar scoate bani.”

Ines Nerina s-a implicat în politicile de sănătate, după ce a fost diagnisticată cu diabet. A reuşit să convingă guvernanţii că bolnavii de diabet au nevoie de pompe de insulină decontate. A contribuit, apoi, la o lege care va permite screeningul bolii.

Ines Nerina, bolnav de diabet: „Miza acestei legi este să facem ca oamenii să nu dezvolte niciodată diabet prin educare şi România este astăzi una dintre puţine ţări din lume care are această lege. E o lege cu bătaie lungă. Poate că astăzi nu văd efectele, dar în 10-20 de ani România va câştiga oameni mai sănătoşi şi bugetar se va vedea asta.”

Suntem ultimii din Europa la banii alocați Sănătății – 5.6% din PIB. La aceștia se mai adaugă și bani de la Casele de Asigurări, din bugetele locale, de la producătorii de medicamente sau de la tine direct, atunci când faci co-plata serviciilor medicale. Cu toți banii strânși, ție îți revin cam 700 de euro pe an.

Urmăriți Aleph News pe FacebookTwitterYoutube și Instagram!