• Voturile vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu dorește o altă influență perturbatoare și suveranistă în regiune.
• România are o graniță cu Ucraina și este considerată a juca un rol strategic cheie.
• Cursa pentru înlocuirea președintelui demisionar, Klaus Iohannis, a produs un șoc atunci când ambii favoriți înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminați în primul tur.
• Georgescu a criticat recent UE, a susținut că NATO nu va ajuta niciodată România și a cerut încetarea războiului din Ucraina.

După o răsturnare de situație în primul din cele trei voturi decisive care ar putea determina România să se orienteze spre o poziție mai pro-rusă și mai anti-UE, statul membru al UE și al NATO se întoarce duminică la urne pentru un scrutin parlamentar urmat, pe 8 decembrie, de un tur de scrutin prezidențial, scrie The Guardian.

Voturile vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu dorește o altă influență perturbatoare și suveranistă în regiune, alături de Ungaria și Slovacia, și în rândul aliaților occidentali, pe care Bucureștiul i-a sprijinit cu încredere împotriva Moscovei.

România are o graniță cu Ucraina și este considerată a juca un rol strategic cheie, găzduind o mare bază militară NATO, donând o baterie de apărare aeriană PATRIOT și oferind o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.

Cine candidează pentru funcția de președinte și cine ar putea câștiga?

Cursa pentru înlocuirea președintelui demisionar, Klaus Iohannis, a produs un șoc atunci când ambii favoriți înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminați în primul tur, care a fost câștigat de un independent de extremă dreaptă puțin cunoscut, favorabil Rusiei.

Călin Georgescu, 62 de ani, un ultranaționalist care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care își iubește țara” și care era cotat la 5% chiar înainte de vot, s-a clasat pe primul loc cu 22,9%, Elena Lasconi, de la Uniunea liberală-progresistă Uniunea Salvați România (USR), fiind a doua cu 19,2%.

Premierul Marcel Ciolacu, de la Partidul Social Democrat (PSD), și Nicolae Ciucă, de la Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta – ambii membri ai coaliției guvernamentale ieșene – au fost învinși, la fel ca George Simion, de la Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta.

Georgescu, expert în dezvoltare durabilă și deșeuri toxice, care a lucrat pentru ONU și a câștigat premii pentru angajamentul său proeuropean, a criticat recent UE, a susținut că NATO nu va ajuta niciodată România și a cerut încetarea războiului din Ucraina.

El a negat, de asemenea, existența Covid-19, a declarat că Iisus Hristos este „singura știință adevărată”, a descris doi fasciști români din perioada celui de-al doilea război mondial drept „eroi naționali” și a explicat că România nu se pricepe la afaceri externe și ar trebui să se bazeze pe „înțelepciunea rusă”.

Împotriva lui Georgescu, a cărui campanie sub radar a fost stimulată de o campanie TikTok extrem de eficientă, despre care experții au spus că ar putea indica interferența Rusiei, se află Lasconi, un fost reporter de război și prezentator de știri TV bine cunoscut.

Ce se va întâmpla probabil în scrutinul parlamentar?

Întrebarea principală este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale va avea un efect în lanț asupra scrutinului parlamentar, alegătorii confirmându-și sentimentul anti-sistem – sau speriindu-se și întorcându-se spre partidele tradiționale.

Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în alegeri, dar a anunțat că se va retrage de la conducerea partidului după alegeri. Partidul de centru-dreapta PNL, între timp, a încheiat alianța cu social-democrații în octombrie și s-a angajat să nu intre într-o viitoare coaliție cu aceștia.

Ciolacu, la rândul său, a exclus orice fel de alianță cu extrema dreaptă AUR, iar USR-ul lui Lasconi nu va lucra cu PSD. Ultimele medii ale sondajelor (pentru ceea ce valorează ele) sugerează că PSD este pe cale să câștige cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR al lui Simion cu aproximativ 21%, USR al lui Lasconi cu 17% și PNL cu aproximativ 14%.

Dacă aceste previziuni sunt cât de cât corecte, PSD și PNL (presupunând că își pot depăși diferențele) ar mai avea nevoie de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obține o majoritate parlamentară.

Care sunt problemele și cum funcționează sistemul?

Alegătorii din România sunt furioși. Prima dintre preocupările lor este costul ridicat al vieții: țara de la Marea Neagră are cea mai mare proporție din UE de persoane expuse riscului de sărăcie, precum și cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar, de 8% din perspectivele economice.

Infrastructura dărăpănată a țării și serviciile de sănătate deficitare sunt probleme la fel de importante. Analistul Valentin Naumescu a declarat că victoria lui Georgescu reflectă „o dorință de vot de răzbunare, un vot de protest, din partea unor oameni cu multe frustrări, cu revoltă, furie față de sistem”.

Războiul din Ucraina este, de asemenea, un subiect important, în special pentru alegătorii de extremă dreapta, care se opun puternic susținerii continue a Kievului de către România, planurilor de creștere a cheltuielilor de apărare națională și poziției tot mai semnificative pe flancul estic al NATO.

Cei 330 de membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții electorale, cu unele locuri rezervate minorităților naționale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să atingă un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.

Citește și

• Elon Musk sugerează că este o ființă străveche care își asumă identitate umană: „Chiar dacă am 5.000 de ani, cred că arăt mult mai tânăr”
• John Alfred Tinniswood, cel mai vârstnic bărbat din lume, a murit la 112 ani
• Cercetătorii au dezvoltat un generator audio A.I. care poate crea sunete „nemaiauzite până acum”