20.000 de clădiri monument istoric din România sunt în stare de degradare. Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect șef al Capitalei: „Avem o legislație, dar nu e suficientă”

• În București există, conform recensământului, peste 200.000 de locuințe goale.
• Clădirile părăsite devin o problemă urbanistică, în special în orașele mari.
• Numărul locuințelor neocupate au crescut cu 70% în ultimii 10 ani.

Clădirile părăsite și spațiile abandonate devin tot mai vizibile în peisajul urban, odată cu scăderea populației. În România, peste 2,5 milioane de locuințe stau goale, dintre care peste 200.000 doar în București. Dincolo de implicațiile sociale, fenomenul ridică întrebări despre impactul urbanistic și lipsa unei legislații care să prevină degradarea mediului construit.

Cât de mult degradează peisajul urbanistic clădirile și spațiile abandonate?

Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect șef al Capitalei: „Este evident că aceste clădiri abandonate au un impact major asupra peisajului urban. Nu numai estetic, dar și de confort urban. Fenomenul nu poate să vină numai prin mijloacele specifice urbanismului, asta e foarte clar. Este legat de o problemă socială și de legislația din România, începând cu 1990, când am trecut de la o proprietate de stat majoritară, la absolut răsturnat, adică 97% proprietate privată înainte de 2000”.

De ce nu avem o legislație care să prevină această degradare?

Gheorge Pătrașcu: „Avem o legislație, dar nu e suficientă. Vânzarea fondului locativ la prețuri simbolice cu mizele electorale care s-au produs după 1990 a avut un efect teribil, pentru că ne-am trezit cu o grămadă de proprietari care nu pot să-și întrețină proprietatea. Din punct de vedere sociologic și economic, este demonstrat la nivel de Europa că o pondere de 25-30% din populație nu pot să întrețină o proprietate.

Deci ele trebuie să locuiască într-un alt sistem, de chirie. Țări precum Luxemburg are 18% din fondul de locuințe de tip social. Nu neapărat sociale în sensul care înțelegem noi, dar cu o chirie subvenționată. Franța are o lege foarte dură, un OAP, deci un oraș. Trebuie să aibă 22% prin lege locuințe de tipul social. Altfel, sunt obligate să plătească o taxă de solidaritate, dacă nu vor să satisfacă acest număr. În România, investiția imobiliară a devenit un mijloc sigur de a proteja economiile.

Dacă vorbim de soluții, una din soluțiile care este prevăzută în lege, dar total inesuficientă, este substanționarea drastică a neîntreținerii proprietăților”.