- Țara noastră a primit de la Moody’s ratingul Baa3 cu perspectivă negativă.
- ZF: Agenţia de rating prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026.
- ZF: România ar putea intra în junk dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar.
Cu 19 lei nu-ți mai iei nici măcar o cafea în centrul orașului. Dar e fix suma pe care o poți investi în tine ca să afli ce se întâmplă în lumea largă. Și aici vine întrebarea: cât valorează de fapt informația în vremuri în care banii se mută dintr-o secundă în alta? România rămâne pe linia de plutire. Am primit de la Moody’s ratingul Baa3 cu perspectivă negativă. Adică menţine țara noastră în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii.
Franța e retrogradată de la AA- la A+, iar Spaniei i-a fost ridicat ratingul de la „A” la „A+”.
Ce înseamnă asta despre România? E semn de stabilitate? Și mai ales – cum transformi 19 lei într-o investiție care să te facă mai bogat în decizii, nu doar în speranțe?
De exemplu, oamenii, când se uită la presă și când dau 19 lei, mai degrabă ar da pe o cafea decât să ia, în cazul meu, FT de weekend.
FT-ul este cel mai important ziar de vizită în Europa, iar FT de weekend este suplimentul lor de weekend. Oamenii mai degrab ar plăti pentru o cafea decât să plătească pentru un ziar, din care pot să devină, nu neapărat mai deștepți, dar pot să afle foarte, foarte multe lucruri despre lumea în care trăiesc.
Și exact cum este, te duci mai degrabă, dai pe o shaorma 25 de lei sau 30 de lei, sau dai pe o pizza 35-40 de lei, decât să investești în ceva în tine, într-o carte, într-un ziar, din care poți să afli foarte multe lucruri. Asta este paradoxul vremurilor pe care le trăim.
Și cum putem schimba această mentalitate, să vedem viitorul ca pe o investiție? Nu sunt neapărat sigur dacă putem schimba. Oamenii sunt obișnuiți într-un anumit fel.
Ei, acum, odată cu social media, consideră că presa este ceva la liber, pentru care nu trebuie să plătească. Mulți nu fac confuzie între social media și presă. Într-adevăr, linia de demarcație aproape că nu mai există.
Faptul că ai citit un articol pe social media, pe Facebook, pe TikTok, ai văzut ceva, asta nu înseamnă că ai dobândit anumite cunoștințe. În cazul pe care eu l-am adus în discuție, FT The Weekend, acolo poți să afli despre politica din întreaga lume, poți să afli despre Europa, despre America Centrală și de Sud, poți să afli despre ce restaurante sunt în vogă la Londra sau la Miami, chiar poți să joci Bridges sau Shaq, poți să citești despre personajele săptămânii sau personajele zilei.
La un moment dat chiar am citit un articol despre, care era considerat personajul săptămânii, o clădire de birouri. Era o clădire de birouri la cea mai mare bancă din stat, J.P. Morgan, care și-a construit o clădire la New York de 7 miliarde de dolari. Ce simbolizează acea clădire? E o chestie mult mai sofisticată.
Acum, repet, toată lumea fiind ocupată cu social media – TikTok, Facebook, LinkedIn – articolele sunt citite disipat, și mai ales prin feed-urile altor persoane pe care tu le urmărești. Așa că, un produs închegat, un produs complet, se citește mult mai puțin.
Deci, mai important decât ce trebuie să știm despre bani, ar fi de ce trebuie să știm despre bani.
Aceste produse, faptul că citești un articol, nu înseamnă că mâine devii bogat. Adică bogat în sensul strict al cuvântului. Da, devii bogat din perspectiva cunoștințelor pe care le acumulezi, a unor idei, a unor concepte, a ceea ce se întâmplă în jurul tău.
Mulți confundă presa cu faptul că primești acolo informații și devii bogat peste noapte. Nu, presa nu este despre asta, și mai ales presa financiară. Presa financiară vorbește despre trend-uri, analiza unor sectoare, analiza unor personaje.
Nu, presa nu trebuie să fie și nu este un loc unde te duci și te aștepți ca cineva să îți spună că mâine trebuie să investești niște bani în Nvidia și că vei deveni milionar. Nu.
România a rămas pe linia de plutire după verdictul de aseară de la Moody’s, cu toate cele trei agenții de rating care nu ne-au retrogradat. Contrastul e că Franța a mers in jos Spania a mers in sus – tot in urma unor verdice ale agențiilor. Ce ar trebui să înțeleagă un cetățean care nu e expert în finanțe? Și de ce îl privește?
Pentru oamenii obișnuiți, calificativul unei agenții de rating nu înseamnă mare lucru. Este doar că au văzut un headline, poate cineva a scris un articol mai amplu și tu ai intrat în legătură cu el.
Dacă o agenție de rating ar fi redus rating-ul României, ceea ce ar fi dus automat la creșterea cursurilor, a dobânzilor și la o criză financiară, atunci oamenii ar fi aflat despre Moody’s, Standard & Poor’s sau Fitch.
De obicei, noi, fiind conspiraționiști, spunem că cineva „are ceva cu noi”. Dacă aceste agenții sunt plătite de forțe externe să ne retrogradeze și ca noi să crească cursul pentru ca ele să câștige… Era o decizie așteptată.
Problema este că ne-am împotmolit puțin sau Guvernul Bolojean s-a împotmolit la pachete. Pachetele fiscale au început bine și au fost aprobate. Acum vedem această discuție legată de pachetul pentru administrația publică.
La un moment dat vor veni și rezultatele bugetare pe septembrie și octombrie. Dacă lucrurile nu arată în bunătățire și dacă se pune în discuție coaliția, așa cum vedem zilnic știri, s-ar putea să ne trezim într-o situație pe care niciunul dintre noi nu o vrem.
Atunci s-ar putea ca românii să afle ce înseamnă o agenție de rating și ce înseamnă că o agenție de rating ne reduce rating-ul.
