- România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni, după instalarea noului guvern.
- Împrumutul a fost împărțit în trei tranșe: 1,25 miliarde de euro pe 4 ani, 2 miliarde de euro pe 8 ani și 1,25 miliarde de euro pe 12 ani, prin obligațiuni verzi.
- Șase instituții financiare internaționale au intermediat emisiunea: BofA, Citi, Deutsche Bank, ING, JP Morgan și Société Générale.
România a revenit pe piețele internaționale de finanțare printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni, prima după instalarea noului Guvern, format în urma unei perioade de peste cinci luni de instabilitate politică, relatează Bloomberg. Ministerul Finanțelor a atras luni, 2 noiembrie, 4,5 miliarde de euro, prin trei tranșe de obligațiuni denominate în moneda europeană, inclusiv o emisiune de obligațiuni verzi cu scadența la 12 ani.
Concret, statul a împrumutat 1,25 mld. euro pe scadenţa de 4 ani, 2 mld. euro pe 8 ani şi 1,25 mld. euro pe 12 ani.
Aranjorii emisiunilor au fost BofA, Citi, Deutsche Bank (B&D), ING, JP Morgan şi Societe Generale, potrivit datelor Bloomberg analizate de Ziarul Financiar.
Cererea totală din partea investitorilor s-a ridicat la aproximativ 8,5 miliarde de euro, aproape dublul sumei atrase efectiv.
Emisiunea cu maturitate de 4 ani era cotată în deschidere la rata midswap+210 puncte de bază, iar cea scadentă peste 8 ani era cotată la midswap+310 de puncte de bază. În cazul euroobligaţiunilor verzi randamentul era midswap+360 de puncte de bază. În cele din urmă, costurile finale ale împrumuturilor au mai scăzut, în condiţiile în care au fost subscrieri de circa 8,5 mld. euro, conform datelor Bloomberg.
Operațiunea are loc într-un moment important pentru România, după ce criza politică declanșată de destrămarea coaliției de guvernare, în luna mai, a determinat amânarea unei emisiuni de obligațiuni pe piețele externe.
Instalarea unui nou executiv, susținut de principalele partide politice, a contribuit la reducerea tensiunilor, iar obligațiunile românești au înregistrat o revenire pe piața secundară. Randamentul titlurilor pe zece ani a coborât cu aproximativ 30 de puncte de bază față de maximul de peste 6,8% atins la începutul lunii octombrie.
Revenirea României pe piețele internaționale vine și după aprobarea primei rectificări bugetare de către noul guvern. Executivul a menținut ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, în timp ce a alocat fonduri suplimentare pentru sistemul de sănătate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a ocupat aceeași funcție și în precedentul cabinet, a reafirmat angajamentul autorităților față de disciplina fiscală, în încercarea de a evita o eventuală retrogradare a ratingului suveran al României în categoria nerecomandată investițiilor.
România se numără printre emitenții frecvenți de datorie în valută din Europa de Est, iar fondurile atrase prin această operațiune vor fi utilizate atât pentru finanțarea deficitului bugetar, cât și pentru refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Aceasta este a doua ieșire a statului român pe piețele externe în 2026.
Totuși, capacitatea noului guvern de a menține încrederea investitorilor rămâne esențială. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a avertizat că autoritățile trebuie să evite majorările nesustenabile ale cheltuielilor publice și să continue reducerea deficitului bugetar, considerată esențială pentru prevenirea dificultăților de finanțare.
La rândul său, Simon Quijano-Evans, director de strategie la Macro Hive Ltd., a descris noua emisiune de obligațiuni drept o „mișcare curajoasă”, care va testa încrederea piețelor în angajamentele fiscale asumate de noua administrație.
