• În primele nouă luni ale anului 2020 guvernele și companiile au preluat împrumuturi mai mari cu 15 trilioane de dolari față de anul trecut.
  • Nivelul datoriilor a crescut mult mai rapid decât s-a anticipat la începutul crizei.
  • Datoriile SUA se preconizează că vor ajunge anul acesta la 80 de trilioane de dolari, o creștere cu 11 trilioane de dolari față de sfârșitul anului 2019.

Datoria globală a crescut într-un ritm fără precedent în primele nouă luni ale anului, guvernele și companiile recurgând la împrumuturi enorme ca să poată face față crizei create de pandemie, potrivit Financial Times.

Nivelul total al îndatorării globale a crescut cu 15 trilioane de dolari anul acesta, a declarat Institutul de Finanțe Internaționale (IIF). Se așteaptă ca datoria totală să ajungă la 365% din produsul intern brut global până la sfârșitul anului, de la 320%, cât era la sfârșitul anului 2019.

Poverile datoriilor sunt deosebit de grele pentru piețele emergente, crescând cu 26 de puncte procentuale în acest an, apropiindu-se de 250% din PIB.

Recomandări

LA VREMURI NOI, ROȚI NOI
IRAN ȘI ISRAEL CONTINUĂ CONFRUNTAREA
TAYLOR SWIFT, CRITICATĂ DUR DE COURTNEY LOVE
UPT SCHIMBĂ EDUCAȚIA PRIN TEHNOLOGIE
SUNAK PUNE STOP FUMATULUI
VICTORIA BECKHAM A ÎMPLINIT 50 DE ANI

Săptămâna aceasta, Zambia a devenit a șasea țară în curs de dezvoltare care a intrat în 2020 în incapacitate de plată.

Grupul G20, din care fac parte cele mai mari economii ale lumii, a lansat o inițiativă care a permis până acum ca 46 dintre cele mai sărace țări din lume să amâne anul acesta rambursarea datoriilor cu aproximativ 5 miliarde de dolari. De asemenea, își propune și deblocarea de fonduri suplimentare de la FMI pentru țările mai sărace.

Analiștii susțin însă că este nevoie de mai multe acțiuni pentru a combate riscul crescând al unei crize fiscale în multe țări în curs de dezvoltare.

„Nivelul ridicat al datoriilor va duce la bănci zombie și companii zombie, care restricționează creșterea”, a spus Luis Oganes, șeful cercetărilor de piață de la JPMorgan.

De la începutul pandemiei, băncile centrale au redus ratele dobânzii și au pompat stimulent monetar în economia mondială, ceea ce a contribuit la scăderea costurilor împrumuturilor la nivel mondial. În ciuda acestui fapt, veniturile fiscale în cădere au făcut ca datoriile piețelor emergente să fie mult mai greu de deservit.

Potrivit estimărilor IIF, de acum până la sfârșitul anului viitor va trebui să fie rambursați de către debitorii de pe piețele emergente aproximativ 7 trilioane de dolari din datorii, din care aproximativ 15% sunt în dolari SUA, expunând debitorii la riscul fluctuațiilor valutare.

Emre Tiftik, director în cadrul IIF pentru cercetarea sustenabilității, a declarat că nivelul datoriilor a crescut mult mai repede decât se anticipase la începutul crizei. Din 2016 până la sfârșitul lunii septembrie 2020 datoria globală a crescut cu 52 de trilioane de dolari, în timp ce între 2012 și 2016 a existat o creștere de 6 trilioane de dolari. În acea perioadă ritmul de creștere al PIB-ului global s-a schimbat puțin până când debutul pandemiei a declanșat o recesiune istorică. Iar măsurile de sprijin agresive vor duce inevitabil la creșterea datoriilor, afirmă Tiftik.

Datoriile din economiile avansate au crescut în acest an cu peste 50 de puncte procentuale, ajungând până la sfârșitul lunii septembrie la 432% din PIB. SUA acoperă aproape jumătate din acest procent, datoriile sale preconizându-se că vor ajunge la 80 de trilioane de dolari anul acesta, o creștere cu 11 trilioane de dolari față de sfârșitul anului 2019.