- În ciuda crizei sanitare şi a crizei politice, economia încă a rezistat şi este aşteptată o creştere economică în acest an între 6 şi 7%.
- Pe această creştere, neanticipată la început de an, s-au bazat agenţiile de evaluare financiară Moody’s şi S&P când au anunţat, la finalul săptămânii trecute, decizia de a reconfirma ratingul României, ceea ce a provocat euforie în tabăra guvernului demis al lui Florin Cîţu şi râsete în tabăra opoziţiei: pentru că iarna vine, facturile cresc ameţitor, criza sanitară loveşte cu furie, iar criza politică pune bomboane pe colivă.
- Acum criza sanitară a determinat toate statele să deschidă larg sacul bugetului şi să se împrumute masiv, aşa că România nu este o excepţie.
Creşterea economică peste aşteptări determină agenţiile de evaluare financiară să menţină ratingurile pentru datoria suverană la nivelul „recomandat pentru investiţii“, chiar dacă datorita publică în România a ajuns la 49,7% din PIB, scrie Ziarul Financiar.
În ciuda crizei sanitare şi a crizei politice, economia încă a rezistat şi este aşteptată o creştere economică în acest an între 6 şi 7%. Pe această creştere, neanticipată la început de an, s-au bazat agenţiile de evaluare financiară Moody’s şi S&P când au anunţat, la finalul săptămânii trecute, decizia de a reconfirma ratingul României, ceea ce a provocat euforie în tabăra guvernului demis al lui Florin Cîţu şi râsete în tabăra opoziţiei: pentru că iarna vine, facturile cresc ameţitor, criza sanitară loveşte cu furie, iar criza politică pune bomboane pe colivă.
Acum criza sanitară a determinat toate statele să deschidă larg sacul bugetului şi să se împrumute masiv, aşa că România nu este o excepţie. Va veni, însă, vremea în care deficitul bugetar va trebui redus, iar consolidarea fiscală nu va mai putea fi amânată. Atunci va apărea mai clar starea deplorabilă a bugetului, un buget cu un deficit uriaş, de 9% din PIB anul trecut şi, foarte probabil, de peste 7% din PIB în acest an. Totuşi, datoria publică ajunsă la 550 de miliarde de lei (un plus de 51 de miliarde de lei în primele opt luni din an) rămâne la sub 50% din PIB întrucât creşterea economică a fost reevaluată, prin urmare şi PIB-ul a fost majorat în prognoze. Prin urmare, agenţia americană de evaluare financiară Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătăţit perspectiva de la negativ la stabil.
La rândul său, agenţia Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, precum şi perspectiva stabilă. Potrivit agenţiei S&P, riscurile generate de deficitele gemene încă ridicate sunt atenuate de perspectivele lansării programului de reformă ancorat în Planul de Redresare şi Rezilienţă recent aprobat, precum şi de perspectivele unei creşteri economice puternice. Perspectiva stabilă reflectă aşteptările agenţiei de îmbunătăţire a poziţiei fiscale a României în următorii ani. Comentarii asemănătoare fac şi analiştii Moody’s, care anunţă că decizia lor s-a bazat pe câteva observaţii principale: perspectivele de creştere economică sunt solide, sectorul privat este dinamic, iar utilizarea fondurilor NGEU (NextGeneration EU) va pune umărul la redresare. În plus, faptul că România este în procedură de deficit excesiv, încă de dinainte de criză, va funcţiona ca un căpăstru al strategiei de consolidare fiscală. Înainte de criza politică, guvernul Cîţu îşi propusese să revină la un deficit de sub 3% din PIB, din 2024, dar acest lucru înseamnă constrângeri şi acestea pot fi puse în practică doar de un guvern care are în spate o majoritate parlamentară. Acum nimeni nu mai ştie ce va fi.
„Reconfirmarea ratingului României reprezintă o dovadă a încrederii partenerilor noştri externi în capacitatea guvernului de a pune în aplicare reformele asumate prin PNRR”, spune ministrul finanţelor, Dan Vîlceanu.
Însă oricum ar fi, datoria publică creşte puternic, de la an la an, şi a ajuns în august la 550 de miliarde de lei (110 miliarde de euro).
Cea mai mare parte a datoriei (469 de miliarde de lei) înseamnă titluri de stat.
În funcţie de monedă, 251,4 miliarde de lei erau în august datorie guvernamentală în lei, 255,1 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 42,2 miliarde de lei echivalent era datorie în dolari americani.