De ce tot mai mulți angajați refuză promovările bine plătite? „Job-dropping”, noul fenomen în corporații
- 70% dintre angajați spun că ar refuza o promovare dacă aceasta le-ar afecta sănătatea mintală.
- Tot mai mulți oameni aleg echilibrul dintre viața personală și cea profesională în locul avansării în carieră.
- Fenomenul numit „job-dropping” schimbă modul în care privim succesul la locul de muncă.
Ani la rând, promovarea a fost considerată un pas firesc în carieră. Mai multă responsabilitate, un salariu mai mare și un titlu mai important erau semne clare ale succesului profesional. Astăzi însă, tot mai mulți angajați aleg să spună „nu”.
Fenomenul poartă numele de „job-dropping” și descrie situația în care o persoană refuză o promovare sau renunță la oportunități de avansare pentru a-și proteja stilul de viață, timpul liber sau sănătatea mintală.
Conform The Guardian, un studiu realizat în rândul a peste 1.000 de americani arată că 70% dintre respondenți ar refuza o promovare bine plătită dacă aceasta ar avea un impact negativ asupra stării lor de bine.
De ce refuză oamenii promovările?
Pentru mulți angajați, succesul nu mai înseamnă neapărat să urce cât mai sus în ierarhia companiei. Dacă sunt mulțumiți de activitatea lor și câștigă suficient pentru nevoile lor, o funcție de conducere nu mai pare atât de atractivă.
În plus, responsabilitățile suplimentare vin adesea la pachet cu mai mult stres, mai multe ore de muncă și mai puțin timp pentru viața personală.
Un alt motiv important este schimbarea priorităților. Mulți dintre cei intervievați au spus că, după ce au devenit părinți, au început să pună mai mult preț pe timpul petrecut cu familia și pe echilibrul dintre muncă și viața personală. Pentru ei, ideea de a „munci pentru a trăi” este mai importantă decât cea de a „trăi pentru a munci”.
Nu este doar un fenomen al generației Z
La prima vedere, tendința pare să fie asociată cu generația Z, cunoscută pentru atitudinea mai relaxată față de carieră și pentru concepte precum „quiet quitting” sau „The Great Resignation”.
Totuși, datele arată că job-dropping-ul nu este limitat la tinerii aflați la început de drum. Angajați din toate categoriile de vârstă încep să reevalueze ce înseamnă succesul și să își aleagă locurile de muncă în funcție de calitatea vieții, nu doar de salariu sau statut.
Există și dezavantaje
Deși ideea de a refuza o promovare poate părea tentantă, există și unele riscuri.
Unii specialiști atrag atenția că viitorii angajatori ar putea interpreta negativ o astfel de decizie. Dacă un candidat a rămas mult timp într-un rol pentru care era supracalificat, recrutorii s-ar putea întreba de ce nu și-a dorit să avanseze.
Pe de altă parte, această alegere poate fi explicată simplu: persoana respectivă și-a dorit un job care să se potrivească mai bine stilului său de viață și obiectivelor personale.
Cum ar putea schimba job-dropping companiile
Fenomenul ridică și o altă întrebare interesantă: cine va ocupa pozițiile de management dacă tot mai mulți oameni aleg să nu urce pe scara ierarhică?
Există riscul ca funcțiile de conducere să fie ocupate doar de persoane dispuse să sacrifice echilibrul personal pentru carieră. În timp, acest lucru ar putea duce la mai multă presiune asupra echipelor și la un nivel mai ridicat de burnout în rândul managerilor.
Pe de altă parte, unii consideră că organizațiile ar trebui să regândească rolurile de leadership astfel încât acestea să fie mai atractive și mai sustenabile pentru angajați.