- Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 și PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic decât în 2025
- În prima jumătate a anului, economia a scăzut cu 0,8%, ceea ce confirmă o perioadă de încetinire economică
- BNR a majorat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 de la 5,5% la 6,1%
- Mugur Isărescu avertizează asupra riscului de stagflație Economia funcționează sub potențial, iar inflația rămâne ridicată
- Canicula, seceta și problemele din sectorul energetic au devenit factori importanți de presiune asupra inflației
- Aprox 1,1 puncte procentuale din inflația prognozată de 6,1% provin din combustibili
- Guvernatorul BNR consideră că ajustarea fiscală trebuie continuată, dar nu crede în majorări de taxe
- Marea provocare pentru România este să reducă deficitul fără să adâncească stagnarea economică
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea, într-un moment în care țara se confruntă cu inflație ridicată, consolidare fiscală, instabilitate politică și efectele secetei.
Ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a recunoscut că există și în România un pericol de stagflație, adică stagnare sau scădere economică în paralel cu o inflație ridicată.
Isărescu spune însă că investițiile, în special cele finanțate din surse externe, sunt esențiale pentru relansarea economiei și că ajustarea fiscală trebuie continuată.
Cât de aproape este România de o perioadă de stagflație și, mai ales, mai are economia spațiu pentru o relansare?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Este România deja într-o formă de stagflație sau abia intrăm în ea?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Păi noi suntem în stagflație de aproape doi ani de zile. Stagflația este definită creștere economică zero sau minus cu o inflație foarte ridicată. Eu cred că noi ieșim din această formă de stagflație, respectiv inflația se duce în jos și, dacă avem noroc de niște rezultate bune în construcții, în agricultură, în Timestrul 2 și o revenire a consumului în Trimestrul 4, vom recupera din scăderea economică înregistrată în primul semestru de minus 0,8%.
Eu sper că la anul vom ieși din această situație de stagflație, adică de la 6% inflația la finalul anului să ne ducem undeva spre 4% iar creșterea economică să se ducă spre 2%.
Bineînțeles, ăsta este un scenariu optimist și este un scenariu care nu ia în calcul alte evenimente majore, în special evenimente geopolitice externe, plus evenimente interne de genul secete, sau seceta să fie mult mai puternică decât așteptările și să avem această crize din energie.
Cum poate reduce România deficitul fără să sacrifice și mai mult creșterea economică?
Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: „Sunt două sau mai multe elemente. Primul element, dacă vom avea creștere economică anul viitor, cel puțin acum analiștii merg pe o creștere economică de peste 2%, bineînțeles vor crește și veniturile la buget. Dacă reușește Guvernul – Guvernul care va fi la Palatul Victoria – să țină cheltuielile în frâu, cheltuiele cu salarii, cheltuiele cu pensii și să nu se arunce foarte, foarte mult la investiții din buget, există această posibilitate de a avea din nou o reducere fiscală.
Dar trebuie să spunem că fără această reducere fiscală, fără un buget credibil pe 2027 care să arate că vom coborî de la un deficit bugetar de 6% spre 4%, nu ne mai crede nimeni, adică nu ne cred nici creditorii, nici finanțatorii, nici Comisia Europeană și, bineînțeles, agențiile de rating care vor închide cercul într-o retrogradare.
Deci România, dacă vrea să stea bine sau mai bine decât acum, să-și revină din această stagflație, recesiune, scădere economică, trebuie neapărat să continue cu consolidarea fiscală, respectiv cu reducerea deficitului bugetar”.
