- PIB-ul din trimestrul II 2026 ajunge la 99,6% față de trimestrul II 2025.
- Economia României este aproape stagnantă. Inflația anuală ajunge la 8,2% în iulie 2026.
- Salariul mediu net ajunge la 5.734 de lei în iunie 2026. Câștigul salarial real are indicele de 93,7.
România intră în toamna lui 2026 cu o economie care arată semne de încetinire. Datele INS din Barometrul societății românești arată că PIB-ul din trimestrul II 2026 a fost la 99,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Asta înseamnă o economie aproape stagnantă.
În același timp, inflația anuală a ajuns la 8,2% în iulie. Prețurile continuă să apese asupra populației, în timp ce economia nu mai generează creștere.
Și piața muncii transmite un semnal important. În trimestrul II din 2026 erau 26.461 de locuri de muncă vacante. Cu un an înainte erau 31.333. Avem, într-un singur an, cu aproape 5.000 mai puține locuri de muncă vacante. Iar rata șomajului era de 6,3% în iunie 2026.
În același timp, salariul mediu net a ajuns la 5.734 de lei în iunie, față de 5.539 de lei în aceeași lună din 2025. Problema este că salariile nominale cresc într-o economie în care inflația rămâne ridicată. Iar diferența dintre creșterea veniturilor și evoluția prețurilor se vede în câștigul salarial real.
Pe partea externă, România continuă să importe mai mult decât exportă. În primele șase luni din 2026, exporturile au fost de 49 de miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 65,5 miliarde. Deficitul comercial FOB-CIF a fost de 16,46 miliarde de euro.
În același timp, economia consumă resurse importante, iar structura energetică arată diferențe puternice între surse. Consumul de gaze naturale utilizabile a crescut cu 7,4% față de primele șase luni din 2025, în timp ce producția de energie primară din cărbune a scăzut cu 17%.
Iar dincolo de cifrele economice de moment există o problemă care se acumulează în timp: demografia. În primele șase luni din 2026 s-au născut 65.908 copii, față de 72.012 în aceeași perioadă din 2025. Sporul natural a fost negativ: minus 56.359 de persoane în primele șase luni.
Asta înseamnă mai puțini oameni, o populație care îmbătrânește și, în timp, o presiune mai mare asupra pieței muncii și serviciilor publice. INS arată că România a avut între 2005 și 2025 una dintre cele mai mari creșteri ale vârstei mediane a populației din Uniunea Europeană: plus 8,6 ani.
Avem mai multe probleme care se întâlnesc în același punct: PIB aproape stagnant, inflație ridicată, mai puține locuri de muncă vacante, deficit comercial mare, declin demografic și o populație care îmbătrânește rapid.
