- Creșterea datoriei publice ar putea duce România spre categoria „Junk”.
- Investițiile străine s-au înjumătățit, de la 10 miliarde€ în 2022 la 5 miliarde € în 2023.
- BNR: Fără banii UE, economia încetinește, iar dobânzile vor rămâne mari.
- Bruxelles-ul oferă cea mai ieftină și sigură sursă de finanțare pentru România.
- FINI: Datoria publică va crește de la 52% din PIB, cât e acum, spre 62% în următorii 7 ani.
Investițiile străine scad, dobânzile cresc, iar guvernul se împrumută la costuri record. În timp ce alte surse de finanțare devin tot mai scumpe sau nesigure, Uniunea Europeană pune pe masă peste 100 de miliarde de euro în următorii șapte ani. Îi putem lua sau îi lăsăm să se piardă?
De ce pleacă investitorii și ce trebuie să facă România pentru a-i păstra?
Ideea este că în acest moment, tot ce înseamnă această tensiune politică și socială, tot acest val, suveranismul care câștigă teren în România, îi determină pe investitori să fie mult mai precauti.
Sunt foarte mulți investitori care, după alegerile prezidențiale din noiembrie, când oricum nu avem un rezultat, este amânat până în mai, au decis să amâne investitiile până după alegerile prezențiale.
Deci din acest punct de vedere am pierdut șase luni, în condițiile în care și economia este într-o scădere vizibilă. Chiar dacă România are un pachet de ajutoare de stat extrem de substanțial, este considerat cel mai bun pachet substanțial din regiune, peste Polonia, tensiunea politică și socială îi determină pe investitori să aștepte. Să mai aștepte.
De ce sunt fondurile UE atât de esențiale acum și de ce nu avem alternative reale?
În primul rând, acele fonduri există. Există fondurile din PNRR, care sunt alocate și nu mai trebuie trase de către România, și sunt fondurile europene clasice din exerciții financiare.
Aceste fonduri sunt sigure și sunt reale și au și costuri mult mai scăzute. Pentru celelalte fonduri, dobânzile sunt mult mai mari. De exemplu, creditele bancare sunt mult mai mari, sau alte forme de investiții, nu sunt atât de sigure.