- Fitch: Emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare.
- România evită retrogradarea la prima evaluare Fitch. Fitch menține ratingul, dar miza rămâne perspectiva.
- Fitch menține calificativul României. Investitorii primesc primul semnal pozitiv de la Fitch.
- După Fitch, România așteaptă acum verdictul agențiilor Moody’s și S&P.
- Ratingul influențează costurile de finanțare ale MFP. Decizia Fitch este un prim semnal pentru investitori.
Fitch a decis. România rămâne în investment grade. BBB-, cu perspectivă negativă. Fitch a păstrat atât ratingul, cât și perspectiva negativă. Primul hop a fost trecut. Urmează S&P și Moody’s. Vestea bună: nu ajungem în categoria junk. Costul de împrumut al Ministerului Finanțelor nu crește brusc din cauza unui downgrade. Vestea mai puțin bună: perspectiva rămâne negativă.
Deficitele gemene persistă, datoria publică crește, iar polarizarea politică continuă. Fitch a menținut ratingul BBB-, cu perspectivă negativă.
Ce ar fi trebuit să se întâmple diferit în ultimele șase luni pentru ca perspectiva să fi devenit stabilă?
România a fost suficient de aproape de retrogradare încât Ministerul Finanțelor a contestat concluzia inițială a comitetului de analiză al Fitch, a transmis informații suplimentare, iar agenția a ajuns la o decizie diferită.
Decizia a fost luată în ultimele 48 de ore. Spune Fitch în comunicatul public: „Emitentul a formulat o contestație și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită de concluzia inițială a comitetului de rating”.
Traiectoria deficitului bugetar. Nu este suficient că deficitul a scăzut de la 3,35% la 1,75% în primele cinci luni din 2026. Scăderea deficitului vine din taxe, din povara pusă de Guvern pe contribuabil – fie că este firmă, fie că este cetățean. TVA mai mare, recesiune, criză politică, criză energetică, consum prăbușit, zero creștere a PIB-ului în acest an, arată toate estimările serioase. Fitch voia să vadă un plan fiscal multianual credibil și un guvern cu mandat complet care să îl execute. Nu avem încă un guvern cu puteri depline. Nu există încă un plan fiscal credibil și implementat care să convingă agențiile de rating.
Fitch urmărește traiectoria datoriei. Aceasta a crescut de la 48% din PIB în 2019 la peste 60% în 2026. Aproape patru puncte procentuale pe an, în medie. Ca să schimbe perspectiva, Fitch voia să vadă că datoria se stabilizează. Asta înseamnă surplus primar, adică venituri mai mari decât cheltuielile, excluzând dobânzile. Suntem departe.
Fitch evaluează capacitatea instituțională de a executa reforme. Un guvern demis prin moțiune de cenzură și negocieri parlamentare fără rezultat spun că reforma structurală este blocată.
Perspectiva rămâne negativă. Ce înseamnă asta concret?
Perspectiva negativă înseamnă că, la următoarea evaluare, există mai multe șanse să cobori decât să urci. Este o probabilitate.
Fitch evaluează România în februarie 2027. Dacă până atunci nu se îmbunătățesc deficitul, datoria și stabilitatea politică, ratingul poate coborî de la BBB- la BB+. Asta înseamnă ieșirea din investment grade și intrarea în categoria junk.
Ce înseamnă junk concret pentru tine?
Mulți investitori instituționali au mandate care le interzic să dețină obligațiuni junk și ar putea fi obligați să vândă. Vânzarea masivă înseamnă că prețul obligațiunilor scade, iar randamentul crește. România se împrumută mai scump imediat, în aceeași zi cu anunțul.
Al doilea efect: costul de finanțare al Ministerului Finanțelor crește. Dacă acum plătim 7-8% dobândă la obligațiunile în lei pe 10 ani, după un downgrade am putea plăti 10-12%.
La o datorie de 60% din PIB, fiecare punct procentual de dobândă în plus înseamnă aproximativ 0,6% din PIB în cheltuieli suplimentare cu dobânzile.
Apoi, creditul pentru companii și persoane fizice devine mai scump. Băncile se finanțează parțial pe piețele internaționale. Dacă costul de finanțare al statului crește, crește și cel al băncilor, iar apoi crește și costul finanțării pentru persoane fizice și firme.
România plătește deja dobânzi la nivelul Serbiei, la anumite maturități, deși are un rating cu trei trepte mai sus. Asta înseamnă că piața a evaluat deja parțial riscul. Un downgrade formal nu ar fi o surpriză pentru piețe, dar ar forța vânzări automate instituționale, care ar amplifica mișcarea.
Estimările economiștilor arată că un downgrade la BB+ ar putea adăuga între 1,5 și 2 puncte procentuale la randamentele obligațiunilor românești în primele săptămâni.
Perspectiva negativă este cartonașul galben al economiei. Iar arbitrul, fie că este Fitch, S&P sau Moody’s, urmărește România la fiecare șase luni.
