- Pentru Crăciunul din 2025, Capitala României are opt târguri de Crăciun, deschise până la finalul lunii
- Cel mai mare târg din Capitală este Bucharest Christmas Market, din Piața Constituției
- Târgul de Crăciun din Piața Constituției a costat Primăria București 3 milioane de euro în 2025
- Primăria Capitalei a cheltuit de două ori mai mulți bani pe târgul de Crăciun, față de anul trecut
- Târgul de Crăciun din Craiova a fost votat cel mai frumos târg din Europa, de European Best Destinations
- Primarul Craiovei susține că are profit dublu față de investiții la târgul de Crăciun
Masa de Crăciun nu-i acasă. Și nici mesenii, care acum mănâncă din picioare, înghesuiți, prin centrele orașelor care au, cam toate, Christmas Market-uri importate cu tot cu nume din Vest.
Pentru că socoteala din târg se potrivește cu cea de acasă în ultimii ani, Crăciunul făcut în oraș, cu vin fiert, vată de zahăr și bomboane de brad le place românilor.
Le place și primarilor, care bagă din ce în ce mai mulți bani pentru profituri frumoase. În Capitală, Târgul de Crăciun de anul ăsta e de două ori mai scump decât cel de anul trecut. Ca să iasă pe plus, poate lua exemplu de la cel mai frumos târg de Crăciun din Europa.
Lia Olguța Vasilescu spune că anul trecut a scos dublu față de cât a investit. E de ajuns să iasă bani, sau ne-ar mai trebui ceva?
Cum ar trebui să arate un târg de Crăciun într-un oraș smart? Fac târgurile de Crăciun orașele mai frumoase sau doar mai aglomerate și mai kitschoase?
Eduard Dumitrașcu, Președintele Asociației Române pentru Smart City: „Învățăm să facem aceste evenimente mai bine de la an la an, dar spuneam un pic mai devreme că avem nevoie și de bunătate. Eu cred că mai cerem ceva pe lângă bunătate, mai cerem și puțină coerență, puțină predictibilitate.
Și atunci cred că ar trebui să înțelegem că sărbătoarea Crăciunului nu este doar despre consum, despre mâncare, despre shopping, sesiuni interminabile, despre decoruri. Este și despre sens, cred că ar trebui să fie și despre lumină, cred că ar trebui să fie și despre bunătate. Deci nu doar partea asta comercială.
Revenind acum în schimb la ceea ce înseamnă bugetul unui astfel de târg, dacă vorbim de București, cred că ar trebui să înmulțim cu șase sau chiar șapte. Cred că avem șase-șapte târguri în București anul acesta. Asta, până la urmă, denotă încă o dată lipsa de strategie la nivelul Bucureștiului. Câte sectoare, atâția primari, atâtea strategii. Gândiți-vă dacă toate sectoarele s-ar fi unit și ar fi făcut un singur eveniment – ce ar fi ieșit?
Dar, în primul rând, trebuie să spunem că avem nevoie de astfel de evenimente. Ele au logica lor, au coerența lor.
Anul ăsta, poate mai mult ca oricând, avem nevoie de momente de reconectare, avem nevoie de lucruri pozitive, de lucruri smart.
Și smart nu înseamnă doar tehnologie în comunitățile noastre. Trebuie să fie cumva și un exercițiu de generozitate.
Apropo de o știre pe care ați prezentat-o voi, îmi place mult de tot sintagma de „fericire urbană” – și Brașovul a ieșit pe primul loc. Eu sunt chiar la Brașov în această perioadă. Vă salut cu mare drag de aici, unde este foarte, foarte frig. Brașovul e o comunitate care a investit foarte mult nu doar în tehnologie, dar a investit foarte mult și în ceea ce înseamnă calitatea vieții.
Și aici cred că ar trebui să ducem discuția către sensul acestor evenimente. Care este sensul unui târg de Crăciun? Vorbim despre calitate, despre generozitate. Vorbim despre ceea ce ar trebui să ne unească în astfel de perioade.
Dând la o parte un pic aceste elemente, normal că trebuie să fie și un business. Este logic să fie așa. Avem nevoie de turiști în comunitățile noastre. Uitați-vă ce este acolo, ce feerie a gusturilor. Până la urmă asta înseamnă că se mișcă business-ul local. Asta înseamnă că sunt bani care vin în comunitățile noastre. Dar revenind, cred că am scăpat de kitch în ultimii ani. Cred că învățăm de la ediție la ediție să facem și mai bine aceste evenimente. Dar ar trebui să smartificăm un pic aceste târguri, aceste evenimente”.
