Inflaţia din zona euro atinge un nou record

Sursă: Hepta
  • Inflaţia va fi un şoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceştia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creşterii preţurilor.
  • Orice reducere a livrărilor de gaz rusesc s-ar repercuta rapid şi asupra clienţilor, crescând preţurile chiar dacă guvernele instituie măsuri de subvenţionare pentru a compensa o parte din costuri.
  • BCE estimează că în primul trimestru creşterea a fost pozitivă, dar la limită, în timp ce în al doilea trimestru creşterea va fi aproape de zero, în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.

Inflaţia din zona euro a urcat la 7,5% în martie, atingând un nou nivel record, ceea ce a sporit presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru a ţine în frâu creşterea galopantă a preţurilor, chiar dacă creşterea economică încetineşte, scrie Reuters.

Creşterea preţurilor de consum în cele 19 ţări care folosesc moneda euro a accelerat de la 5,9% în februarie, a anunţat vineri Eurostat, cu mult peste estimările de 6,6%, în condiţiile în care războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au împins preţurile la carburanţi şi gaze naturale la niveluri record.

Deşi energia a fost principalul vinovat, inflaţia preţurilor la alimente, servicii şi bunuri de folosinţă îndelungată a depăşit ţinta de 2% a BCE, o dovadă în plus că majorarea preţurilor este din ce în ce mai amplă şi nu doar o reflectare a scumpirii petrolului.

Având în vedere că BCE a subestimat în mod constant inflaţia în ultimul an, inflaţia va fi un şoc pentru factorii de decizie politică, unii dintre aceştia solicitând deja o politică mai strictă pentru a evita cronicizarea creşterii preţurilor.

Guvernatorii băncilor centrale din Austria şi Olanda au cerut deja majorări ale ratelor în acest an, îngrijoraţi de faptul că creşterea rapidă a preţurilor devine generalizată, un argument susţinut de datele publicate vineri.

Orice reducere a livrărilor de gaz rusesc s-ar repercuta rapid şi asupra clienţilor, crescând preţurile chiar dacă guvernele instituie măsuri de subvenţionare pentru a compensa o parte din costuri.

Banca Centrală Europeană, pusă în dificultate de inflație

Toate acestea lasă BCE în faţa unei dileme politice dificile. Principala sa sarcină este de a readuce inflaţia la 2%, dar o politică mai strictă acum ar risca să prăbuşească economia, care se resimte deja din cauza consecinţelor războiului şi a impactului persistent al pandemiei COVID-19.

BCE estimează că în primul trimestru creşterea a fost pozitivă, dar la limită, în timp ce în al doilea trimestru creşterea va fi aproape de zero, în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează consumul şi investiţiile.

Acest lucru ar sugera că blocul este aproape de o stare de stagflaţie, în care inflaţia rapidă este cuplată cu o creştere stagnantă.

Piaţa forţei de muncă din zona euro este cea mai restrânsă din ultimele decenii, astfel încât inflaţia salarială, o condiţie prealabilă pentru o inflaţie durabilă, este deja în curs de realizare. Iar inacţiunea BCE ar stimula, de asemenea, aşteptările inflaţioniste, făcând probabil ca creşterea preţurilor să fie mai permanentă.

BCE a subestimat creşterea preţurilor pe tot parcursul anului trecut, astfel încât credibilitatea sa este în joc.

Compromisul probabil va fi ca banca să înăsprească politica monetară în acest an, dar riscul unor creşteri reduse.