- Impozitele pe locuințe urcă cu 80%, se scumpesc taxele pe terenuri, mașini și dividende
- Măsurile vin în pachetul Guvernului pentru echilibrarea bugetului din 2026
- Economia României tot va închide anul 2025 pe plus, undeva între 0,8 și 1,3% creștere PIB
- Noile taxe apasă pe mediul de business: costuri mai mari pentru companii, PFA-uri și antreprenori
- Serviciile, de la colete la tarife administrative, se scumpesc odată cu ajustările fiscale
- Cu toate acestea, economia închide anul 2025 pe plus, cu o creștere între 0,8% și 1,3%
- Investițiile rămân motorul economiei: construcțiile și agricultura trag înainte
- Consumul rămâne slab, dar exporturile nete și investițiile compensează
- 2026 ar putea aduce o creștere accelerată, spre 1,4%–2,1%, susținută de cheltuieli publice și fonduri europene
- Investiție americană strategică: România intră în lanțul occidental de pământuri rare
- Fabrica Nuclearelectrica – Critical Metals va produce magneți pentru industria militară și aerospațială
- Proiectul reduce dependența Europei de China, care controlează 80% din piața globală
- România devine hub regional pentru materiale critice, un avantaj economic și geopolitic major
- Proiectul va fi finanțat și prin fonduri UE, din pachetul de 3,5 miliarde euro pentru metale rare
Curtea Constituțională dă undă verde majorării taxelor și impozitelor. Vorbim despre creșteri
semnificative: impozitele pe locuințe urcă cu 80%, se scumpesc taxele pe terenuri, mașini, dividende
și chiar anumite servicii precum coletele. Măsurile vin în pachetul Guvernului pentru echilibrarea
bugetului din 2026. În același timp, analiștii spun că, deși intrăm în recesiune tehnică în a doua parte a
anului viitor, economia României tot va închide anul 2025 pe plus, undeva între 0,8 și 1,3% creștere PIB.
Cât de mare este impactul real al majorării taxelor? Riscăm o scumpire în lanț în 2026?
Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar: „Bineînțeles! Adică tot ce înseamnă taxe pe proprietate sau celelalte taxe care trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, care s-au anunțat – deci nu sunt niște taxe noi – bineînțeles că vor duce la anumite scumpiri.
S-ar putea ca pe anumite piese, chiar anumite prețuri să scadă. Și aici mă refer puțin la imobiliare, unde avem o creștere semnificativă a prețurilor. Acum vom vedea cu noile taxe de proprietate, taxele pe dividende sau pe alte câștiguri, dacă mai există spațiul pentru creșterea prețurilor din imobiliare.
Nimănui nu îi place când cresc taxele, dar trebuie să fim destul de rezonabili și realiști. În România, taxele, impozitele pe corporații, adică pe companii, sunt destul de reduse. Versus alte țări.
Într-adevăr, la nivelul persoanelor fizice, la taxele pe muncă, și aici mă refer la contribuțiile de asigurări sociale, nu la impozitul pe venit, care este de 10%, acolo avem niște taxe mai mari. Nu știu unde se va face echilibrarea.
Cel puțin până acum, Guvernul a decis creșterea TVA-ului, creșterea accizelor, creșterea taxelor pe proprietate, care este și la nivel individual – adică la mine, la tine, la cei care deținem un apartament – dar și la nivel de cei care dețin mai multă proprietăți, la nivelul companiilor în mod special. Dar nu este nimic nou.
Oamenii și companiile și-au făcut calculele cât au de plătit la anul, și să spunem că aceste taxe sunt deja incluse, cum se spune, în preț”.
Cum interpretăm acest paradox – recesiune tehnică, dar creștere economică pe întreg anul?
Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar: „Bun. Recesiunea tehnică, în accepțiunea economică, este când ai două trimestre consecutive de scădere versus trimestrul anterior. Noi, în trimestrul 3, avem o scădere față de trimestrul 2, dar față de perioada similară a anului trecut, avem creștere. Ca să spunem așa, se jonglează cu cifrele. Nu că ar fi măsluite, Doamne Ferește, dar depinde cum te uiți la trimestru. Noi deja, să spunem așa, închidem anul, deci nu mai putem face nimic. Chit că noi s-ar putea să avem o recețiune tehnică, adică să avem și trimestrul 4 mai mic decât trimestrul 3 2025, dar față de 2024, cel mai probabil vom avea o creștere economică care va depăși 1%. Depinde la ce ne raportăm. Până la urmă, știi cum e, deja recesiunea tehnică, am putea spune că într-un fel sau altul a trecut, pentru că deja două luni au trecut, urmează decembrie.
Important este ce facem în 2026, pentru că trecutul nu îl putem schimba. Și din păcate pentru 2026, în afară de aceste creșteri de taxe și impoziții plus eterna discuție referitoare la pensiile magistraților sau la pensiile speciale, Guvernul Bolojan nu a pus nimic pe masă, absolut nimic, pentru a da un imbold creșterii economice. Și ne vom trezi că, nu că avem trimestrul 3, 4 pe scădere, înseamnă că avem și trimestrul 1 din 2026 pe scădere. Repet, noi trimestrele anterioare nu avem cum să le schimbăm, pentru că ele au trecut. Dar pentru 2026 am mai putea face ceva. Din păcate Guvernul Bolojan nu are nimic pe masă, un plan, cât de cât, cu câteva puncte, privind o intenție de relansare economică.
Nu poți să stai și să aștepți ca mediul privat, companiile, firmele, investitorii privați, să contribuie la nesfârșit. Bineînțeles, acum toată lumea din sectorul privat a dat 2 pași înapoi, nu se mai fac investiții, se lucrează la limita de avarie, să spunem așa.
Paradoxul este că sunt banii în economie, în piață, în conturile personale fizice, în conturile companiilor, dar toată lumea așteaptă un mesaj, un semnal din partea Guvernului că a terminat cu restructurarea. Fac o paranteză aici, nici nu a început restructurarea, dar hai să spunem așa – că a terminat cu restructurarea și are un plan concret cu câteva măsuri de creștere economică. Din păcate acest plan lipsește.
Și dacă noi tot așteptăm să vină bugetul în ianuarie, dacă așteptăm să treacă anul, ne vom trezi că vom avea în 2026 o scădere economică pe tot anul. Noi cât de cât anul 2025 l-am trecut și el va fi pe plus. Să vedem ce va fi 2026, nu sunt chiar atât de optimist, pentru că nu văd nimica din partea Guvernului că s-ar preocupa mai degrabă de relansare economică decât de restructurare”.
Americanii ar vrea să vină în România, la Feldioara, să prelucreze pământuri rare. Ce impact ar avea aceste investiții americane?
Cristian Hostiuc, director editorial la Ziarul Financiar: „Ar fi ceva extraordinar, dacă s-ar întâmpla. Până una, alta este doar semnată o propunere de memorandum privind o companie 50-50 cu Nuclearelectrica și compania americana. Acea companie americană, să spunem așa, nu este chiar atât de cunoscută, dar are un acces la anumite metale rare, în Groenlanda sau are anumite chestii, stocuri, pe care ar putea să le prelucreze la Feldioara. Ar fi extraordinar.
Pe de altă parte, eu știu că mai sunt investitori americani, care sunt în România, spre exemplu, Magneziu Verda, adică sunt niște mine de Magneziu, iar proiectele acolo sunt mult mai mari, de miliarde de dolari, unde încearcă să răzbată, unu, prin birocrația românească, doi, prin birocrația mediului, ca să pună un plan, astfel încât aceste resurse de Magneziu să fie folosite. Degeaba avem resurse, asta dacă avem, dacă ele nu sunt scoase la suprafață și folosite.
Așa cum arată datele, acum România ar deține cele mai importante resurse de Magneziu din Europa, în condițiile în care Europa importă de la chinezi toate resursele de Magneziu. Numai că în aceste probleme de mining, îți trebuie sume foarte mari de bani, statul trebuie să fie alături de tine, pentru că el dă toate autorizațiile, toate permisele, asigură perimetrul de acolo, plus trebuie să ai o poziție față de mediu. Adică dacă lași pe toată lumea să protesteze, s-ar putea ca acel proiect să fie mort înainte de a se naște. Și atunci vom importa în continuare resurse.
Și al treilea punct, dincolo de pământuri, Magneziu, bineînțeles mai sunt proiectele din energie, unde văd un interes mult mai mare al americanilor pentru aici. Ar fi fost extraordinar, fabulos pentru România dacă Exxon ar fi rămas în proiectul din Marea Neagră. Dar nu mai putem întoarce această decizie a americanilor.
Dar vedem în energia nucleară, că sunt destul de prezenți. Să vedem dacă acum vor intra pe centrele mari de date, dacă găsesc resurse ieftine de energie în România.
Oricum vedem niște pași, mult mai mulți pași, paradoxal mult mai mulți pași, față de anii anteriori.
Pentru americani, România nu este o piață economică extraordinară. Ei mai bine investesc în Polonia și din Polonia, vin în România. Noi nu avem un PIB de 1000 de miliarde de euro, noi suntem o țară destul de mică în regiune și noi trebuie să coagulăm un interes mai larg aici. Adică ar trebui să fim Londra Balcanilor pentru a-i convinge pe americani să vină în România, iar noi de aici din România să investim în jur. Dar vom vedea”.
