- În prima lună, peste 1,5 milioane de turişti au călătorit către destinaţiile din spaţiul Schengen, potrivit estimărilor ZF.
- Pentru a intra complet în spaţiul Schengen, România mai trebuie să treacă un hop şi să fie acceptată şi pe cale rutieră.
- Pentru călători, eliminarea controlului vamal reprezintă o coadă în minus la care aceştia să mai aştepte.
David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, spune că zborurile către zonele Schengen reprezintă 70% din traficul total înregistrat pe aeroporturile locale, notează Ziarul Financiar.
România a intrat în zona Schengen, doar pe cale aeriană şi maritimă, pe data de 31 martie 2024, un pas important pentru dezvoltarea transportului local. Pentru a intra complet în spaţiul Schengen, România mai trebuie să treacă un hop şi să fie acceptată şi pe cale rutieră, de altfel cea mai importantă formă de aderare la zona Schengen. Totuşi, efectele intrării în spaţiul Schengen pe cale aeriană se resimt şi este un important impuls pentru creşterea traficului aerian.
În prima lună, peste 1,5 milioane de turişti au călătorit către destinaţiile din spaţiul Schengen, potrivit estimărilor ZF. În luna aprilie a anului trecut, au fost înregistraţi peste 2 milioane de pasageri pe aeroporturile locale. David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, a declarat pentru Comisia Europeană de Turism, că zborurile către zonele Schengen reprezintă 70% din traficul total înregistrat pe aeroporturile locale.
„În lunile rămase din 2024, aeroporturile din România se aşteaptă ca peste 14 milioane de pasageri să călătorească în zona Schengen, reprezentând aproximativ 70% din totalul traficului de pasageri. Creşterea dinamică a transportului aerian în regiunea noastră înseamnă că această cifră va ajunge la aproape 21 de milioane de pasageri în 2025”, a spus David Ciceo pentru Comisia Europeană de Turism.
Intrarea în spaţiul Schengen ar putea duce la o creştere a traficului aerian de pe aeroporturile locale, România fiind o destinaţie mai accesibilă pentru turiştii străini. Odată cu intrarea în spaţiul Schengen, controlul vamal este eliminat, iar timpii de aşteptare sunt reduşi pentru cei care călătoresc în interiorul spaţiului Schengen.
Pentru călători, eliminarea controlului vamal reprezintă o coadă în minus la care aceştia să mai aştepte. Rareş, 29 de ani, a călătorit la mijlocul lunii aprilie în Malta, o destinaţie aflată în spaţiul Schengen, şi spune că experienţa călătoriei a fost mai plăcută având în vedere că nu a mai fost nevoit să mai aştepte la încă o coadă.
„Pentru mine, intrarea României în spaţiul Schengen s-a simţit imediat sub forma unei economii de timp de cel puţin 20 de minute, atât la plecare, cât şi la întoarcere. Cred însă că beneficiul real constă în reducerea nivelului de stres pe care îl aveam la fiecare zbor. Atunci când ştii că aeroportul poate fi foarte aglomerat şi că trebuie să treci şi prin controlul paşapoartelor, încerci să îţi iei cât mai mult timp ca marjă de eroare şi să ajungi cât mai repede în aeroport, având în vedere şi posibilul trafic de pe drum. Şi dacă tot vorbim de timp pierdut, trebuie menţionat că acesta se pierdea stând la cozi, în total 4 cozi per călătorie.
Pe scurt, intrarea în Schengen aduce cu sine mai puţin stres, un traseu prin aeroport cât mai simplu şi rapid, iar când adăugăm şi marja de eroare pe care o luăm în calcul, economisim cel puţin o oră la fiecare zbor”, spune Rareş.
Pentru aeroporturi, zona Schengen a venit cu o serie de modificări pe care operatorii terminalelor au fost nevoiţi să le facă pentru crearea noilor fluxuri. Spre exemplu, un pasager care zboară de pe aeroportul Otopeni va fi nevoit să îşi laşe bagajul de cală la ghişeele de check-in, apoi să treacă de securitate şi dacă va călători către destinaţiile Schengen va avea zborul la una din primele porţi de după securitate. Cei care nu călătoresc în zona Schengen vor fi nevoiţi abia după porţile destinate zonei Schengen să treacă de controlul vamal şi ulterior să ajungă la poartă. Astfel, controlul vamal a fost mutat din zona din imediata apropiere a controlului de securitate după o parte din porţile de îmbarcare.
Anul trecut, aeroporturile locale au înregistrat un trafic de 24,9 milioane de pasageri, înregistrând pentru prima oară de la izbucnirea pandemiei depăşirea nivelului din 2019, considerat anul reper pentru industria aviatică.
Pentru anul acesta este aşteptată o creştere a traficului aerian peste nivelul anului trecut şi ca urmare a intrării României în spaţiul Schengen pe cale aeriană.
Citește și