„Parlamentul României va adopta în curând transpunerea unei directive europene ce privește combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar noutatea pentru legislația românească este că pentru prima dată vom reglementa și tranzacțiile cu criptomonede. Facem acest lucru deoarece volumul tranzacțiilor cu criptomonede a crescut enorm în ultimii ani dar și pentru că valoarea totală a acestora la nivel global a depășit la un moment dat un trilion de dolari”, spune deputatul liberal Bogdan Huțucă, președinte Comisiei de Buget, Finanțe Bănci.
„În acest context, a apărut obligația de a autoriza și de a înregistra furnizori de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare (adică au o valoare fictivă) și a furnizorilor de portofele digitale. Din păcate monedele virtuale pot fi folosite cu scopul spălării banilor dar și în scopul finanțării unor operațiuni teroriste ce pot reprezenta o amenințare la adresa tuturor. De altfel, recentele atacuri teroriste au scos la lumină noi tendințe emergente, în special în ceea ce privește modul în care grupurile teroriste își finanțează și își desfășoară operațiunile”, arată Huțucă.
Liderul liberal arată că România este una dintre ultimele țări europene care transpune în legislația națională Directiva 2015/849 și Directiva 2018/843 care o completează pe prima.
„Este important ca România să țină pasul cu noile tendințe. De aceea, este important să asigurăm o transparență mai mare a tranzacțiilor financiare, a entităților corporative și a altor entități juridice, precum și a fiduciilor și a monedelor virtuale. În prezent avem numeroase servicii de tehnologie care au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative și care au rămas totuși în afara domeniului de aplicare a dreptului atât la nivel european cât și național. Aceste tranzacții beneficiau până acum de exceptări de la cerințele legale”, explică liderul liberal.
„În concluzie, pesediștii dovedesc că nu sunt deranjați deloc dacă încalcă legea, așa cum nu pare a-i deranja nici măcar faptul că contestă operații aritmetice complexe precum adunarea și scăderea”, încheie Huțucă.