La începutul acestei săptămâni, Republica Moldova a făcut istorie, cumpărând gaze dintr-o sursă care nu este Gazprom, a declarat Nicu Popescu, ministrul de Externe al republicii, într-un interviu acordat BBC.
„Luni, ţara noastră a făcut istorie. Pentru prima dată, Moldova a cumpărat gaze dintr-o sursă care nu era Gazprom-ul rusesc”, a spus ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu.
Transportul de gaz de la compania PGNiG din Polonia a fost de un milion de metri cubi.
Moldova va avea nevoie de volume mult mai mari dacă Gazprom va face ceea ce a ameninţat că va face: să închidă robinetele de gaz, comentează BBC.
Până acum, 100% din gazul moldovenesc a venit din Rusia. Dar contractul de furnizare a expirat la sfârşitul lunii septembrie. Gazprom a majorat preţul, iar Moldova a refuzat să-l plătească. În lipsa unui nou acord, gigantul energetic rus a redus livrările, ceea ce a determinat Moldova să declare o stare de urgenţă de 30 de zile.
Gazprom a acuzat Moldova că „a provocat o criză” şi a cerut rambursarea unei datorii de 709 milioane de dolari (514 milioane de lire sterline), pe care Moldova o contestă.
Negocierile continuă. Oficialii moldoveni spun că ar dori să semneze un nou contract cu Gazprom, dar numai dacă termenii sunt favorabili.
În cazul în care nu se va încheia niciun acord cu Rusia, ar putea Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, să cumpere suficient gaz din altă parte?
„Este cel mai prost moment pentru a avea o criză a gazului acasă. Preţurile sunt mai mari ca niciodată. Vedem această criză de piaţă la scară globală. Dar am avut sprijin. În ultimii ani, România a construit o nouă conductă de gaze în Moldova, care ne oferă o supapă de siguranţă. De asemenea, am primit sfaturi de la Uniunea Europeană despre cum să diversificăm aprovizionarea cu gaze a unei ţări în câteva zile”, a mai spus Nicu Popescu.
Aflată cândva pe orbita Moscovei, mai nou, Moldova s-a înclinat de la Rusia spre Occident. Conducerea ţării este acum pro-europeană şi susţine legături mai strânse cu UE. Mulţi dintre cei de aici suspectează că criza gazelor este modul în care Kremlinul îşi exprimă dezaprobarea.
„Anul acesta am avut alegeri parlamentare şi partidul pro-Rusia a pierdut. Avem un partid pro-occidental la putere aici. Astfel, Rusia şi-a schimbat abordarea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaz. Kremlinul vrea să pedepsească poporul moldovean pentru că a votat împotriva unui partid pro-Rusia. Este politică pură”, spune Sergiu Tofilat, fost consilier pe probleme de energie al preşedintelui Republicii Moldova.
„Vladimir Putin încearcă să menţină fostele ţări sovietice în zona de influenţă a Kremlinului. Noi nu vrem să stăm în genunchi în faţa Moscovei. Trebuie să spunem nu şantajului rusesc şi avem acum ocazia să scăpăm de influenţa rusă în Moldova”, mai spune el.
Kremlinul neagă folosirea energiei ca armă. Vladimir Putin a spus că este „un nonsens total, o prostie şi o bârfă motivată politic”.
Pentru Moldova, însă, reducerea influenţei Rusiei nu va fi uşoară. Din punct de vedere energetic, Moldova este strâns legată de Moscova. Nu numai că ţara a fost dependentă 100% de gazul rusesc, dar propria sa companie de gaze, Moldovagaz, este deţinută majoritar de Gazprom. Iar peste 80% din energia electrică a Moldovei provine de la o centrală electrică deţinută de ruşi în Transnistria – o regiune separatistă a Moldovei, susţinută economic, politic şi militar de Moscova.
Dacă privim negocierile privind gazele naturale ca la un joc de poker, atunci Rusia are o mână foarte puternică.
Dar Transnistria s-ar putea dovedi a fi un punct slab pentru Moscova.
„Gazprom are nevoie de un contract de gaze cu Moldova pentru a putea aproviziona cu gaze şi regiunea separatistă. Gazprom este o companie publică, cu acţiuni listate la bursă. Ea nu-şi poate permite să semneze un contract cu furnizorul transnistrean care nu este recunoscut oficial”, spune Sergiu Tofilat.