- România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
- Datoria publică a crescut semnificativ, ajungând la 57,3% din PIB.
- Creșterea se datorează faptului că România continuă să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile curente.
România continuă să se confrunte cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, un aspect reflectat în ultimul raport Eurostat, care indică un deficit de 8,7% din PIB pentru trimestrul doi al anului 2025. Această valoare este rezultatul unei tendințe de creștere după o perioadă de echilibru fiscal, ceea ce plasează România în poziția de lider negativ în privința dezechilibrelor fiscale pe continent Eurostat.
Deficitul bugetar reflectă diferența semnificativă dintre veniturile statului și cheltuielile publice, ultima categorie continuând să depășească cu mult încasările. Veniturile publice în zona euro au fost în general stabile, reprezentând în jur de 46,6% din PIB, însă în România ajustările personale și fiscale nu au reușit să compenseze cheltuielile majorate.
În același timp, datoria publică a României a urcat la 57,3% în raport cu PIB, un nivel relativ ridicat în comparație cu alte economii europene și care marchează una dintre cele mai rapide creșteri ale datoriei din UE. Această creștere a datoriei este alimentată de necesitatea guvernului de a acoperi cheltuielile curente și investițiile publice prin împrumuturi externe și interne.
În contrast, media Uniunii Europene a rămas relativ stabilă, cu un deficit în jur de 2,9% și o datorie publică de aproximativ 81,9% din PIB. Mai mult, unele țări membre precum Cipru, Grecia sau Danemarca au raportat excedente bugetare, accentuând prăpastia dintre gestionarea fiscală a României și practica altor state europene care reușesc să-și consolideze finanțele publice.
Dincolo de aceste cifre, guvernul României, prin măsuri fiscal-bugetare promise și implementate parțial, își propune să reducă deficitul sub pragul de 8% în acest an, un obiectiv urmărit îndeaproape atât de Comisia Europeană, cât și de agențiile internaționale de rating, care au avertizat asupra riscurilor de retrogradare a țării în categoria de risc financiar.
Pe termen mediu, menținerea unui deficit bugetar ridicat și creșterea rapidă a datoriei publice ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea economică a României, cu posibile efecte negative asupra investițiilor și creșterii economice. Situația fiscală actuală necesită o atenție sporită asupra politicilor publice, echilibrând responsabilitatea fiscală cu necesitățile sociale și economice ale țării.
România rămâne un exemplu de dezechilibru fiscal sever în UE, într-un context în care alte state europene reușesc să-și mențină stabilitatea financiară și să avanseze spre consolidare fiscală sănătoasă.
