- România se confruntă cu un deficit bugetar constant de cinci ani.
- Planul guvernamental pentru redresare include creșterea veniturilor fiscale.
- Succesul redresării fiscale depinde de disciplina bugetară.
România are potențialul de a depăși actualul context fiscal și bugetar până în anul 2026, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la ediția a VIII-a a Forumului Pieței de Capital, cu tema „30 de ani de la redeschiderea BVB”.
Nazare spune că această ajustare bugetară trebuia începută și definitivată încă de acum 5 ani: „A fost un proces de 10 ani în care am primit recomandări de la Comisie pe această chestiune, până în 2019”.
„Din 2020 am primit un plan, o traiectorie bugetară. În 2024 am primit altă traiectorie bugetară pentru că n-am reușit să ne ținem de traiectoria bugetară stabilită în 2021 – și de data asta chiar trebuie să menținem această traiectorie bugetară. Toate măsurile din Pachetul 1 și Pachetul 2 sunt măsuri care țintesc revenirea în traiectoria bugetară la sfârșitul anului 2026, astfel încât să avem un plan credibil și să ieșim o dată pentru totdeauna din această procedură de deficit excesiv, care nu face decât să ne minimizeze capacitatea de negociere la Bruxelles, să ne afecteze ca imagine, ca țară, să ne afecteze capacitatea de a acționa. Trebuie să fim conștienți că atâta timp cât suntem în deficit excesiv și nu suntem de un an, doi, nu suntem accidental, suntem acolo deja de 5 ani și vom petrece 10 ani în această procedură, nu ne putem maximiza șansele de a obține de la Bruxelles ceea ce trebuie să obținem. Ce trebuie să obținem? Nu doar să absorbim fonduri europene, nu doar să ne maximizăm volumul bugetar sau volumul de fonduri dintr-un anumit program, ci să devenim și noi, alături de alte state europene, de talia noastră, arhitect al programelor europene. Să participăm la construcția lor, astfel încât să inserăm în construcția acestor programe elementele de care are România nevoie”, a spus Nazare.
Date ale Ministerului Finanțelor indică că deficitul bugetar al României a variat în ultimii ani între 4,5% și 6% din PIB, situându-se constant peste țintele inițiale impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.
Reprezentanți ai Comisiei Europene au salutat intențiile României de reformă fiscală, dar au subliniat că succesul acesteia va depinde de implementarea consecventă a măsurilor și de capacitatea autorităților de a asigura transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice.
