- România are cel mai mare nivel al datoriei publice din ultimii 20 de ani.
- Comisia Europeană estimează o creștere PIB de 1,4% în 2024.
- Guvernul își asumă să reducă deficitul bugetar până la 2,5% PIB/2031.
România trece printr-o perioadă politică și economică tensionată prin prisma alegerilor prezidențiale. Mediul de afaceri se așteaptă la o perioadă de neliniște când vine vorba de fiscalitatea anului 2025. Chiar dacă deficitul e în aer, inflația e cea mai mare din UE, datoria publică are record după record, suntem în anul cu 5 runde de alegeri, așa că am primit asigurări că nu vin măriri de taxe și impozite. Dar corecțiile vin de la anul, la fel și decontul.
Mediul de afaceri și patronatele din România nu își pun mari speranțe în măsurile fiscale pe care viitorul Guvern le va implementa anul viitor. În timp ce majorarea TVA pare improbabilă, există îngrijorări în legătură cu modificări ce ar putea afecta dividendele, veniturile și impozitarea muncii.
Ce vor antreprenorii de la noua guvernare
Am avut săptămâna asta foarte multe discuții cu antreprenori, în cadrul emisiunii CE CÂȘTIG AZI, despre situația actuală și ce ar trebui să rezolve viitoarea guvernare.
Sergiu Neguț, cofondator, FintechOS, atrage atenția asupra dezechilibrului financiar major: „Vorbim de un deficit de 7,9% din PIB estimat la sfârșitul anului, dar probabil va fi peste 8%. Intrăm cu un buget ultra-debalansat în 2025, iar ajustările fiscale importante vor deveni necesare cel mai târziu din trimestrul al doilea.”, spune el.
Pe ce mai pune el accentul? Pe accelerarea digitalizării, pe reforma educației și pe predictibilitatea fiscală.
Gabriel Biriș, avocat de business, spune că principalele probleme cu care ne confruntăm sunt legate de sistemul fiscal. De ani de zile, atragem atenția guvernanților asupra ineficienței măsurilor luate fără o consultare adecvată, mai spune el. Și punctează câteva prioritate clare:
- Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri – această măsură împiedică orice investiție nouă și îngreunează dezvoltarea afacerilor.
- Plafonarea bazei de calcul a contribuțiilor sociale – este esențial să adaptăm taxarea la realitatea veniturilor pentru a asigura un sistem fiscal echitabil și sustenabil.
- Combaterea evaziunii fiscale – trebuie refăcut complet sistemul de digitalizare fiscală, care în prezent este ineficient și costisitor, și să punem capăt modificărilor fiscale frecvente, care generează haos și incertitudine pentru antreprenori.
Pe Predictibilitate și stabilitate pune accent și Alex Milcev, director Tax AND Law la EY Romania and Moldova. Mediul de afaceri vrea să fie lăsat în pace să facă business, să facă economie, să facă bani și locuri de muncă, a mai spus el, chiar astăzi, în cadrul emisiunii „Ce câștig azi?”.
Încotro merge business-ul și economia națională odată cu noua guvernare
„Deficitul bugetar al României a crescut semnificativ, de la o estimare inițială de 6% la începutul anului, la aproape 8% în prezent. Fără măsuri drastice de reducere, România riscă să piardă accesul la fondurile Uniunii Europene. Întârzierile în colectarea taxelor și amnistia fiscală au contribuit la această creștere, iar actualele cheltuieli mari din ultimele luni ale anului agravează problema”, spune macroeconomistul Florin Andrei.
El enumeră trei acțiuni prioritare pentru noua guvernare:
- „Creșterea veniturilor bugetare prin măsuri eficiente de colectare fiscală. Exemplele anterioare de succes ale ANAF din 2012-2013 trebuie reluate, cu scenarii de risc bine definite.
- Reducerea cheltuielilor bugetare excesive, inclusiv prin restructurarea aparatului administrativ, pentru a permite menținerea unui nivel sustenabil al investițiilor publice.
- Atragerea investițiilor străine, prin stabilirea unor obiective clare pentru ambasadele României, inspirate din modelul de succes al Ungariei. Președintele, fiind responsabil pentru politica externă, poate coordona aceste inițiative în mod direct.”
Sorin Anagnoste, prodecan la FABIZ, vrea o restructurare a guvernului. „Guvernul trebuie să se restructureze, să facă reformele pe care le-a promis dar care nu se întâmplă, ca exemplu avem suprataxa pe cifra de afaceri pentru companii ce rezultă în oprirea investițiilor, deoarece banii ce pot fi investiți sunt trimiși către guvern”, zice el.