Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), a adus în discuţie rolul bitcoin în activităţile criminale şi a declarat că aceasta nu este o valută, ci „un activ speculativ extrem de volatil”, potrivit Bloomberg.
„Pentru cei care au sperat că va deveni la un moment dat o valută – îmi pare foarte rău, dar acesta este un activ şi este un activ speculativ extrem de volatil care a jucat un rol în chestiuni dubioase (n.red: în original – funny business) şi în activităţi condamnabile de spălare a banilor”, a declarat Christine Lagarde, şefa BCE, în cadrul unui eveniment online organizat de Reuters.
Declaraţiile ei au fost lansate în cadrul unei discuţii care s-a concentrat în principal pe perspectivele economice ale zonei euro, dar arată că instituţiile şi legiuitorii se uită cu atenţie la febra speculativă care mătură piaţa criptomonedelor.
Preţul pentru un bitcoin a crescut cu 750% din martie 2020 până în ianuarie 2021, când a lovit un maxim la peste 41.000 de dolari. Miercuri, preţul unui bitcoin se situa la peste 34.800 de dolari după o serie de scăderi.
În februarie 2018, Banca Naţională a României (BNR) a emis un comunicat de presă prin care clasifica criptomonedele drept „active speculative, extrem de volatile şi riscante”.
Bitcoin oferă un anumit grad de anonimitate, ceea ce îl face un vehicul popular pentru organizaţiile criminale. Marţi, poliţia germană a desfiinţat ceea ce ei consideră a fi cel mai mare marketplace ilegal din aşa-numitul Darknet, distrugând o platformă pe care o utilizau circa jumătate de milion de oameni pentru a tranzacţiona droguri şi criptomonede, inclusiv bitcoin. Platforma a fost denumită de DarkMarket.
Băncile centrale, inclusiv BCE, lucrează din ce în ce mai mult înspre lansarea propriilor monede digitale. Parţial, ideea a fost alimentată în contextul atenţiei sporite pe care o primeşte piaţa criptomonedelor, dar şi din dorinţa de a oferi o alternativă oficială la cash într-o societate digitală.
Temerile legate activităţile de spălare a banilor şi de abilitatea companiilor financiare de a-şi identifica clienţii sunt printre principalele puncte de discuţie pe agenda reglementatorilor când vine vorba de subiectul criptomonedelor. În timp ce criticii susţin că instrumente precum bitcoin facilitează transferurile ilicite de fonduri, cei care susţin piaţa criptomonedelor sunt de părere că reţeaua de jurnale digitale cunoscută drept blockchain permite ca banii să fie urmăriţi mai uşor, ceea ce ar putea ajuta în final autorităţile.
În Europa există mai multe reglementări în acest sens. Spre exemplu, în România, fintech-urile care operează exchange-uri de criptomonede au implementate proceduri de tipul KYC – Know Your Customer, prin care este verificată identitatea din spatele unui cont.