- Economistul Thomas Piketty propune un venit mediu global de 5.000 de euro pe lună până în anul 2100.
- Planul prevede impozite radicale de până la 90% pe veniturile celor mai bogați oameni ai planetei.
- Statele dezvoltate ar trebui să accepte o creștere economică aproape de zero.
Thomas Piketty lansează una dintre cele mai ambițioase propuneri economice din ultimele decenii. Economistul francez susține că diferențele dintre țările bogate și cele sărace trebuie eliminate până în anul 2100. Planul său prevede venituri medii similare la nivel mondial, investiții masive în energie verde și taxe globale pentru marile averi, scrie The Guardian.
Propunerea apare într-un Raport privind Justiția Mondială, realizat de un colectiv internațional de cercetători.
Ce propune concret Thomas Piketty?
Thomas Piketty pleacă de la ideea că diferențele de venit dintre statele bogate și cele sărace sunt astăzi uriașe. Într-un interviu acordat publicației „1 Hebdo”, economistul francez propune ca până în anul 2100 toate țările să ajungă la nivelul actual de prosperitate al statelor dezvoltate. Ținta este un venit mediu de aproximativ 5.000 de euro pe lună pentru fiecare locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare.
Propunerea apare într-un Raport privind Justiția Mondială, redactat de un colectiv internațional de cercetători coordonat inclusiv de Thomas Piketty. Economistul este director de studii la École des Hautes Études en Sciences Sociales, profesor la Paris School of Economics și codirector al World Inequality Lab.
Potrivit raportului, actualele decalaje dintre Nordul și Sudul global nu mai sunt sustenabile pe termen lung și necesită o intervenție coordonată la nivel internațional.
Cum ar putea fi atins acest obiectiv?
Planul lui Thomas Piketty presupune o schimbare profundă a modelului economic global. Regiunile bogate, precum America de Nord, Oceania și Europa, ar urma să accepte o creștere anuală a PIB-ului pe locuitor aproape nulă, între 0 și 0,5%.
În schimb, Africa Subsahariană, Asia de Sud și Asia de Sud-Est ar trebui să înregistreze ritmuri de creștere de aproximativ 3% până la 4% pe an.
Economistul propune și abandonarea hidrocarburilor în favoarea energiei eoliene și solare. Finanțarea tranziției ar urma să fie asigurată printr-un Fond pentru Justiție Mondială, o nouă instituție internațională însărcinată cu colectarea de resurse financiare.
Modelul urmărește nu doar reducerea sărăciei globale, ci și combaterea schimbărilor climatice prin transformarea modului în care sunt produse și consumate bunurile și serviciile la nivel mondial.
Cine ar plăti pentru această transformare globală?
Cea mai controversată parte a raportului privește fiscalitatea. Autorii propun taxe mondiale pe patrimoniu care ar putea ajunge până la 20% pentru marile averi și impozite pe venit de până la 90% pentru persoanele cele mai bogate. Aceste taxe s-ar adăuga sistemelor fiscale naționale existente.
Raportul recomandă și schimbarea structurii consumului. Cheltuielile pentru sănătate și educație ar urma să fie încurajate în detrimentul bunurilor materiale. În același timp, timpul de lucru ar fi redus semnificativ.
Potrivit lui Thomas Piketty, o astfel de reorganizare economică ar contribui și la limitarea încălzirii globale. Economistul admite însă că proiectul conține „o parte de utopie”.
Tocmai această dimensiune face ca propunerea să fie privită de susținătorii liberalismului economic drept una dintre cele mai radicale idei formulate în ultimii ani privind redistribuirea bogăției la scară mondială.
