Uniunea Europeană s-a aruncat în cursa globală a producţiei proprii de magneţi din metale rare, vitali pentru viitorul industriei auto şi al energiei. Atât doar că China, liderul mondial, este mult în faţă

• În mica Estonie, în oraşul industrial Narva, la o aruncătură de undiţă peste gârlă de Rusia, vineri a fost deschisă ofi­cial prima fabrică de magneţi per­manenţi din metale rare a Europei.
• Producţia iniţială a Neo va asigura compo­nente pentru până la un milion de maşini pe an (sau 1.000 de turbine eoliene offshore).
• Uzina a început producţia cu circa 80 de an­gajaţi, dar pe măsură ce se va extinde va crea locuri de muncă pentru până la 1.000 de per­soa­ne în următorii ani.

În mica Estonie, în oraşul industrial Narva, la o aruncătură de undiţă peste gârlă de Rusia, vineri a fost deschisă ofi­cial prima fabrică de magneţi per­manenţi din metale rare a Europei. Banii au venit de la Uniunea Europeană, iar tehnologia este din Canada, a companiei Neo, scrie Ziarul Financiar. Materia primă este importată din Australia. Este un prim pas mare făcut de UE pentru a reduce dependenţa de 90% de importurile din China de astfel de magneţi, vitali pentru in­dustria maşinilor electrice, a turbinelor eoliene şi pentru tranziţia la energia verde.

Producţia iniţială a Neo va asigura compo­nente pentru până la un milion de maşini pe an (sau 1.000 de turbine eoliene offshore). Iar fa­brica nu duce lipsă de clienţi. Executivii din industria europeană a maşinilor elec­tri­ce s-au înghesuit deja la coadă pentru a face comenzi. Ce se în­tâm­plă în sectorul agricol de peste ocean, din SUA, le arată ce poate în­sem­na dependenţa de China. Fermi­erii din SUA sunt printre cei mai mari exportatori de soia din lu­me, iar China a fost în mod tra­diţional cel mai mare client al lor.

Însă, pentru prima dată după anii 1990, cumpărătorii chinezi n-au făcut nicio achiziţie de soia americană la începutul sezonului de export. Este un semn că Beijingul foloseşte din nou agricultura ca armă în războiul comercial cu SUA. Surplusul de pro­ducţie de pe piaţa americană presează în jos preţurile şi profiturile fermierilor. În Europa, la mare distanţă tehnologică, fabrica Neo din Es­tonia, o investiţie de 75 milioane euro, din care 14 milioane euro din Fondul pentru o Tran­ziţie Justă al UE, reprezintă efortul continentului de a-şi asigura propriul lanţ de aprovizionare pentru tehnologii critice.

Uzina a început producţia cu circa 80 de an­gajaţi, dar pe măsură ce se va extinde va crea locuri de muncă pentru până la 1.000 de per­soa­ne în următorii ani, ajutând astfel comuni­tatea locală. De asemenea, va ajuta la perpe­tuarea tradiţiei inginereşti din Narva, aflată deja la a cincea generaţie. Prin faptul că este furnizor european de magneţi din metale rare, uzina contribuie şi la asigurarea viitorului in­dustriei auto din Europa, de care depind mili­oane de locuri de muncă.

„Acesta este cel mai important proiect cu metale critice din Europa zilelor noastre“, a de­clarat Rahim Suleman, CEO-ul de la Neo, citat de Bloomberg. La fel ca SUA cu exporturile de soia, şi Europa a simţit pe pielea ei ce înseamnă dominaţia Chinei pe pieţe. În aprilie anul aces­ta, Beijingul a restricţionat puternic exportul de metale rare ca răspuns la decizia preşedintelui american Donald Trump de a majora taxele pe importurile din China. Fabrica din Narva pro­duce magneţi din neodim, unul din produsele cu restricţii.

Magneţii transformă electricitatea înmaga­zinată în baterii în energie mecanică, punând în mişcare roţi şi motoare. Sunt folosiţi şi în aviaţie şi în smartphone-uri. O penurie de magneţi din metale rare a forţat anul acesta Ford să suspen­de producţia de maşini dintr-un oraş american timp de o săptămână. Neo, care are la nivel global 10 fabrici, inclusiv în SUA şi China, a decis să construiască o unitate în Estonia în 2022, la câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina, provocând o criză economică în Europa. Uzina din Narva a fost construită la timp, iar realizarea proiectului s-a încadrat în buget. În prima fază, cu o producţie anuală de 2.000 de tone, fabrica va putea acoperi 10% din cererea de magneţi din metale rare din Europa.

CEO-ul Suleman se laudă că NEO a primit contracte „multiple“ pe 5-7 ani de 50-100 mili­oane dolari, iar livrările majore vor începe anul viitor. În plan este triplarea capacităţii după 2027, când se va da startul expansiunii fabricii estoniene. Unul dintre primii mari clienţi este producătorul german de componente auto Schaeffler. Narva face parte dintr-o cursă mon­dială pentru construirea de fabrici de magneţi din metale rare care să diminueze dependenţa de China.

În SUA au început producţia sau sunt în faza de construcţie patru uzine. Una este chiar a unei companii germane, VAC Group, lider în domeniu. Însă această cursă nu face decât să sublinieze avantajele pe care le are China după trei decenii de investiţii masive, după cum scrie The New York Times. Dacă fabrica din Narva va putea livra 6.000 de tone de magneţi după triplarea producţiei iniţiale, America de Nord şi Europa au nevoie împreună de aproape 40.000 de tone pe an pentru maşini, roboţi, drone, aeronave de război şi banale căşti de ascultat muzică, iar aproape toată cantitatea era importată din China.

Companiile japoneze produc 25.000 de tone pe an în Japonia şi Vietnam, mai ales pen­tru clienţi niponi şi sud-coreeni. În schimb, China produce 200.000 de tone, ajutată de fap­tul că are controlul aproape total în procesarea minereurilor pentru extragerea metalelor rare. Astfel, este uşor de înţeles de ce China este lider şi la producţia şi exportul de maşini elec­trice. La Narva, deschiderea oficială a fabricii s-a făcut cu fast şi declaraţii bombastice. Impor­tanţa oraşului a fost observată şi de Vladimir Putin, preşedintele ţării vecine, Rusia, în 2022. Acest lucru i-a neliniştit pe localnici.