- Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Națională a României.
- Evenimentul marchează cel mai important moment din istoria românilor – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918.
- La 1 Decembrie 1990, Ziua Națională a României a fost sărbătorită în mod solemn, atât la Alba Iulia, unde au participat numeroase oficialități române la ceremoniile organizate, cât și la Arcul de Triumf din București, unde a avut loc o impresionantă paradă militară. De atunci, tradiția continuă.
Românii sărbătoresc Ziua Națională a României pe data de 1 Decembrie, încă din 1990, când Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie drept „Ziua Națională a României”. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Evenimentul marchează cel mai important moment din istoria românilor – când Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918.
Peste 100.000 de oameni adunați la Alba Iulia au salutat cu aclamații furtunoase rezoluția prin care se înfăptuia visul secular al poporului român: România Mare. În aceeași zi memorabilă, Regele Ferdinand și Regina Maria pășeau triumfător în București, după doi ani de refugiu la Iași, marcând redeschiderea Capitalei ca simbol al țării întregite.
La 1 Decembrie 1990, Ziua Națională a României a fost sărbătorită în mod solemn, atât la Alba Iulia, unde au participat numeroase oficialități române la ceremoniile organizate, cât și la Arcul de Triumf din București, unde a avut loc o impresionantă paradă militară.
Începând din 1990, tradiția sărbătoririi acestei zile s-a menținut în București și în alte orașe din întreaga țară, marcându-se prin parade militare și ceremonii cu depuneri de coroane, precum și prin diverse manifestări culturale.
Procesul de făurire a statului național unitar român a debutat la 24 ianuarie 1859, odată cu Unirea Moldovei cu Țara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). A continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, eveniment care a marcat obținerea independenței de stat a României în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914). Procesul a inclus și unirea Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918, sub conducerea regelui Ferdinand (1914-1927) și s-a finalizat prin Marea Unire de la 1918, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
Figuri cheie care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri
- Alexandru Vaida-Voevod
Medic de profesie, Alexandru Vaida-Voevod a avut un rol cheie în Unirea Transilvaniei cu România. Dintr-o familie bogată de români, el este cel care a finanțat și condus demersurile pentru Unire.
Orator carismatic și lider politic vizionar, Vaida-Voevod a susținut cu elocvență proiectul Unirii în dezbaterile de la Alba Iulia. Membru al delegației care a înmânat actul Regelui Ferdinand la 14 decembrie 1918, Vaida-Voevod a negociat ulterior la Paris pentru recunoașterea internațională, consolidând fundamentul diplomatic al statului unitar.
- Regina Maria
Regina Maria a pledat cu ardoare pentru intrarea României în război alături de Antantă, condusă fiind de visul unității naționale. Prin modul în care a influențat intrarea României în război în 1916 și, mai ales, prin rolul esențial pe care l-a avut în 1918, când l-a convins pe Regele Ferdinand să respingă Tratatul umilitor de la București, Regina Maria s-a înscris în rândul ctitorilor României Mari, devenind una dintre cele mai luminoase figuri ale istoriei naționale.
- Ion I.C. Brătianu
Prim-ministru ferm și strateg abil, Brătianu a condus delegația României la Conferința de Pace de la Paris în 1919, apărând cu tenacitate granițele României Mari în fața scepticismului Marilor Puteri.
Deși s-a confruntat cu rezistență, diplomația sa a pavat drumul spre Tratatul de la Trianon din 1920, care a ratificat unirea provinciilor.
- Iuliu Maniu
Avocat transilvănean de neclintită integritate, Iuliu Maniu a organizat cu meticulozitate Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, mobilizând delegați și trupe pentru securitatea evenimentului.
A avut un rol important în elaborarea Rezoluţiei Unirii Transilvania cu România, concepută împreună cu Ştefan Cicio Pop, şi prezentată în cadrul Adunării Naţionale.
Președinte al Partidului Național Român, a rostit discursuri vibrante în Plen, pledând pentru unirea deplină și devenind arhitect al tranziției spre România Mare.
REDEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
Urmărește astăzi o EDIȚIE SPECIALĂ de 1 Decembrie, pe Aleph News.