Alegerea următorului Dalai Lama va fi o bătălie geopolitică între SUA și India, pe de o parte, și China, pe de altă parte

dalai-lama Sursa foto: Profimedia
  • Potrivit unei tradiții vechi de peste 600 de ani, după moartea liderului spiritual al budiștilor tibetani este căutat un succesor al acestuia, în persoana unui copil
  • China susține că reîncarnarea lui Dalai Lama necesită aprobarea guvernului central de la Beijing
  • India a convocat mai multe întruniri ale călugărilor din diferite secte și școli din regiunea himalayană, de-a lungul graniței cu China, pentru a asigura legitimitatea internațională a succesorului actualului Dalai Lama

Tenzin Gyatso, al paisprezecelea Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, care trăiește în exil în India, împlinește 86 de ani în iulie. Alegerea succesorului său va reprezenta o luptă între India și SUA, pe de o parte, și China, pe de altă parte, scrie Bloomberg.

Budiștii din Tibet consideră că Dalai Lama este o ființă iluminată care se reîncarnează de mai multe ori. Potrivit tradiției, are loc o identificare a acestei reîncarnării într-un băiat care, după ce este declarat drept reîncarnarea precedentului Dalai Lama, începe un stagiu de pregătire pentru exercitarea rolului său. Actualul Dalai Lama a fost identificat la vârsta de 2 ani. Există mai multe metode de alegere a unui Dalai Lama și procesul poate fi lung și complicat.

Exilul lui Dalai Lama în China

În 1950, dictatorul comunist al Chinei, Mao Zedong a invadat Xinjiang, iar în 1951, a invadat Tibetul, dublând astfel teritoriul Republicii Populare Chineze, prin anexarea unor zone cu mare importanţă strategică şi bogate în minereuri. De atunci, peste un milion de tibetani au murit în genocidul organizat de regimul comunist şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi distruse.

După revolta eşuată a tibetanilor împotriva regimului chinez, din 1959, Dalai Lama, pe atunci în vârstă de 24 de ani, a fost nevoit să plece în exil în India, împreună cu mii de refugiaţi tibetani, pentru a nu fi prinși de forțele de securitate chineze.

În 1959, la scoaterea ilegală a lui Tenzin Gyatso din Tibet și aducerea lui în nordul Indiei au contribuit și agenții de informații americani.

În exil, în orașul Dharamsala din India, acesta a înființat un guvern care militează pentru autonomia Tibetului. India a recunoscut Tibetul ca parte a Chinei abia în 2003.

Implicarea Indiei în influențarea alegerii următorului Dalai Lama

Înalți oficiali de securitate din India, inclusiv din biroul prim-ministrului, au fost implicați în discuții despre modul în care New Delhi poate influența alegerea următorului Dalai Lama, au spus două surse, care au cerut păstrarea anonimității.

Din ianuarie până în martie, de-a lungul graniței sale cu China în zona Himalaya, India a convocat cinci adunări separate de călugări din diferite secte și școli din regiune, aceasta fiind prima dată când au loc astfel de adunări după mai bine de 2.000 de ani.

Guvernul speră că acest grup va acorda legitimitate internațională succesorului actualului Dalai Lama și va contribui la umplerea unui vid de putere, deoarece ar putea dura două decenii sau chiar mai mult până când va fi identificată o reîncarnare și succesorul va deveni major.

Dacă Tibetul rămâne ocupat de China, „Dalai Lama va fi reîncarnat în afara Tibetului”

Actualul Dalai Lama nu a stabilit un plan clar de succesiune. În urmă cu un deceniu, el a emis o declarație în care a spus că, atunci când va avea aproximativ 90 de ani se va consulta cu alți lideri budiști tibetani dacă instituția Dalai Lama, cu o istorie de peste 600 de ani, va trebui să continue și după moartea lui.

Samdhong Rinpoche, care face parte din biroul personal al lui Dalai Lama (numit Gaden Phodrang), care va ajuta la deciderea succesiunii, spune că, dacă Tibetul „rămâne ocupat” de China, „Sfinția Sa Dalai Lama a spus că va fi reîncarnat în afara Tibetului și cel mai probabil în India”. China poate să-și numească propriul Dalai Lama, dar alegerea aceluia „nu va avea nicio legitimitate”.

Până anul trecut, spune Rinpoche, a existat o „comunicare semi-oficială” între guvernul chinez și Dalai Lama, guvernul încercând să-l convingă pe Dalai Lama să se întoarcă în Tibet. Întoarcerea sa nu este posibilă în situația politică actuală, spune Rinpoche.

„China folosește budismul tibetan ca pe un instrument de soft-power”

În 2007, China a emis un ordin care solicită autorităților din Beijing să supravegheze următoarea alegere a lui Dalai Lama, în care să nu fie implicate „organizații sau persoane străine”. Solicită ca potențialii succesori să fie aleși prin sistemul urnei de aur din Templul Jokhang din Lhasa, capitala Tibetului. Când este instalat, Dalai Lama trebuie să obțină un „permis de Buddha viu” de la guvernul chinez.

Oficialii chinezi spun că există un precedent de implicare a Beijingului în alegerea lui Dalai Lama, deoarece cel actual a preluat funcția în 1939, după ce a fost aprobat de Chiang Kai-shek, președintele Republicii China, înainte ca Partidul Comunist să preia puterea în 1949.

Dalai Lama a numit afirmația chinezilor „minciună”, spunând că metoda urnei de aur a fost folosită doar pentru alegerea a doi dintre cei 14 Dalai Lama.

Dalai Lama a spus că, în cazul în care ar exista mai mulți candidați, ar putea fi folosită o procedură diferită, cea a „bilelor de aluat”; aceasta implică scrierea numelor pe o bucată de hârtie, cuprinderea acestora în bile de aluat, plasarea lor într-un bol în fața unui obiect sacru timp de trei săptămâni și apoi rotirea acestora în bol, în public, până când una dintre ele cade.

China se folosește de budism pentru a-și exercita puterea în Tibet și chiar în toată Asia. „China a folosit budismul tibetan ca instrument de putere ușoară”, spune Sana Hashmi, de la Fundația de schimb Taiwan-Asia.

În timp ce actualul Dalai Lama a susținut doar autonomia Tibetului, nu și independența acestuia, Beijingul continuă să considere asta drept o amenințare. Wu Yingjie, înalt oficial al Partidului Comunist, responsabil cu supravegherea Tibetului, a scris într-o publicație oficială din octombrie anul trecut că China ar trebui să „dezvăluie în profunzime natura contrarevoluționară a lui Dalai Lama și a clicii Dalai” și să îndrume poporul tibetan să „adopte o abordare rațională a religiei”.

O luptă pentru putere similară a avut loc în privința lui Panchen Lama, a doua cea mai proeminentă figură a budismului tibetan. După moartea celui de-al 10-lea Panchen Lama în 1989, atât guvernul chinez, cât și Dalai Lama au identificat reîncarnări ale acestuia. Omul selectat de Beijing este acum consilier principal al parlamentului Chinei, iar copilul identificat de Dalai Lama nu a mai fost văzut de două decenii, iar adepții săi spun că acesta a fost răpit la vârsta de 6 ani.

„Reîncarnarea lui Dalai și a lui Panchen este, pe bună dreptate, o chestiune internă a Chinei” și „nu permite nicio intervenție a forțelor externe”, a declarat Ministerul de Externe al Chinei într-un comunicat. „Îndemnăm părțile implicate să recunoască caracterul separatist, anti-chinez, al celui de-al 14-lea Dalai și al așa-numitului guvern tibetan în exil, să fie atenți la cuvintele și faptele lor și să nu mai folosească problemele legate de Tibet pentru a interveni în afacerile interne ale Chinei”.

Guvernul SUA și alegerea lui Dalai Lama

Lupta pentru Dalai Lama vine pe fondul colaborării mai strânse a administrației Biden cu partenerii din Asia pentru sancționarea Beijingului pentru abuzurile privind drepturile omului, restricționarea exporturilor de tehnologie către China și respingerea revendicărilor teritoriale ale țării, inclusiv asupra Taiwanului. Beijingul a criticat SUA și pe aliații acestora, spunând că nu au niciun cuvânt de spus referitor la Tibet, Xinjiang sau la alte chestiuni „interne”.

Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a semnat Legea privind politica și sprijinul tibetan, care reiterează poziția SUA conform căreia actualul Dalai Lama este autoritatea finală în privința reîncarnării sale, iar în noiembrie 2020, șeful guvernului exilat al Tibetului a făcut pentru prima oară o vizită la Casa Albă.

Administrația Biden menține politica lui Trump: „Credem că guvernul chinez nu ar trebui să aibă niciun rol în procesul de succesiune al lui Dalai Lama”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, în luna martie. Rinpoche spune că politica SUA este bine intenționată, dar „reîncarnarea lui Dalai Lama este în întregime o chestiune spirituală pentru oamenii din Tibet”.