- Ministerul finlandez al Apărării a declanșat o anchetă privind incidentul.
- Helsinki spune că orice încălcare suspectată a spațiului aerian este tratată cu maximă seriozitate.
- Oficialii europeni se tem că Rusia ar putea testa reacția și capacitatea de apărare a NATO prin astfel de incidente.
- În aceeași zi, un F-16 românesc a distrus o dronă maritimă încărcată cu explozibili.
Finlanda a intrat din nou în alertă după ce Ministerul Apărării de la Helsinki a anunțat că suspectează un avion rusesc de încălcarea spațiului aerian finlandez. Autoritățile au demarat o anchetă, iar ministrul Apărării, Antti Häkkänen, avertizează că orice astfel de incident este tratat cu maximă seriozitate.
„Fiecare presupusă încălcare a spațiului aerian este luată în serios”, a transmis Häkkänen, în timp ce autoritățile încearcă să stabilească exact circumstanțele incidentului.
Nu este primul episod de acest fel. Finlanda, care are o frontieră de aproximativ 1.340 de kilometri cu Rusia, a acuzat anterior două aeronave militare ruse că au pătruns în spațiul său aerian, în mai și iunie. În ambele cazuri, Helsinki a convocat însărcinatul cu afaceri al Rusiei.
Incidentul are loc pe fondul unei preocupări tot mai mari la Helsinki privind posibilitatea ca dronele utilizate în războiul din Ucraina să ajungă accidental pe teritoriul finlandez.
Șeful serviciului finlandez de informații militare, generalul-maior Pekka Turunen, a avertizat că riscul ca drone cu rază lungă de acțiune să devieze spre Finlanda este în creștere, pe măsură ce Ucraina își intensifică atacurile în zona Golfului Finlandei.
Potrivit evaluării serviciilor de informații militare finlandeze, situația de securitate a țării s-a deteriorat semnificativ după invazia rusă pe scară largă din Ucraina, începută în 2022. Totuși, raportul arată că, în ansamblu, situația nu s-a schimbat radical față de anul trecut.
Finlanda, de la neutralitate la prima linie NATO
Războiul declanșat de Rusia a schimbat fundamental politica de securitate a Finlandei. După decenii de nealiniere militară, țara nordică a decis să adere la NATO, devenind membră a Alianței în aprilie 2023.
În prezent, Finlanda se află pe unul dintre cele mai sensibile sectoare ale flancului estic al NATO, având graniță directă cu Rusia.
Iar presiunea asupra Alianței nu se limitează la Finlanda.
Europa a fost pusă în alertă după seria fără precedent de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian NATO, care a determinat liderii europeni să discute dezvoltarea unei adevărate „drone wall” – o rețea de sisteme capabile să detecteze, urmărească și intercepteze aparatele care pătrund neautorizat în spațiul aerian european.
NATO a anunțat, de asemenea, măsuri suplimentare pentru consolidarea flancului estic, inclusiv programul Eastern Sentry, creat după o încălcare a spațiului aerian al Poloniei.
Incidente și în România
Tensiunile au escaladat astăzi și în România. Un avion F-16 românesc a distrus o dronă maritimă încărcată cu explozibili în apropiere de Neptun Deep, după ce o altă dronă intrase în spațiul aerian românesc și se prăbușise în apropierea frontierei cu Ucraina.
Mai mulți oficiali europeni au sugerat că astfel de incidente ar putea reprezenta o modalitate prin care Moscova testează capacitatea de reacție a NATO.
Kremlinul a respins acuzațiile privind implicarea Rusiei în unele dintre zborurile neidentificate de drone din Europa, calificându-le drept „nefondate”.
Succesiunea incidentelor din Finlanda, România și alte state de pe flancul estic arată însă cât de fragil a devenit spațiul aerian al Europei în contextul războiului din Ucraina.
Pentru Finlanda, problema este cu atât mai sensibilă cu cât orice incursiune aeriană la granița cu Rusia poate deveni rapid nu doar o problemă bilaterală, ci și un test pentru capacitatea de reacție a întregii Alianțe Nord-Atlantice.
