- PPE și Renew Europe cer Comisiei Europene să condiționeze plata a 770 de milioane de euro pentru România în contextul cazului Dominic Fritz.
- Manfred Weber și Valérie Hayer susțin că modificarea Legii ANI ridică probleme privind statul de drept și compatibilitatea cu legislația UE.
- Curtea Constituțională a declarat constituțional amendamentul care îl privește pe Dominic Fritz.
Două dintre principalele grupuri politice din Parlamentul European pun presiune pe Comisia Europeană în cazul legii care poate afecta mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Liderii PPE și Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să blocheze tranșa de 770 de milioane de euro destinate României prin PNRR, potrivit unei scrisori publicate de Politico.
Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera Renew Europe, Valérie Hayer, au trimis luni, 24 august, o scrisoare către von der Leyen. Cei doi îi cer să transmită „fără echivoc” că banii nu vor fi eliberați dacă România nu respectă legislația europeană și principiile statului de drept în implementarea reformei.
PPE este familia politică europeană din care face parte PNL, iar USR aparține Renew Europe.
Weber și Hayer contestă „amendamentul Fritz”
Disputa pornește de la modificările aduse legislației în domeniul integrității. Weber și Hayer susțin că una dintre prevederi poate duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz și consideră că aplicarea sa retroactivă încalcă principii juridice europene.
Curtea Constituțională a declarat însă constituțional amendamentul care îl privește pe Fritz. Legea a revenit în Parlament pentru modificarea unei alte prevederi declarate neconstituționale de CCR.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Hayer pentru Politico.
Weber susține, la rândul său, că situația depășește cadrul unei dispute politice.
„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică – este o problemă legată de statul de drept”, a spus Weber.
Liderii europeni invocă și cetățenia germană a lui Fritz
În scrisoare, Weber și Hayer susțin că legea „afectează în mod direct mandatul unui anumit oficial ales, Dominic Fritz, primarul Timișoarei”, situație care, în opinia lor, ridică suspiciunea că modificarea vizează un caz individual.
Cei doi invocă inclusiv statutul lui Fritz de cetățean german ales într-o funcție publică în România.
„Primarul Dominic Fritz este cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); mandatul său este, prin urmare, deținut în virtutea aplicării directe a dreptului Uniunii”, se arată în scrisoare.
Weber și Hayer consideră că respectarea statului de drept trebuie să reprezinte o condiție pentru accesarea banilor europeni și îi cer Comisiei să intervină înainte de promulgarea legii.
Dominic Fritz: „Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată”
Camera Deputaților a votat luni din nou Legea ANI, după decizia Curții Constituționale. Dominic Fritz a criticat rezultatul și a anunțat că USR s-a opus proiectului.
„Tocmai a trecut legea ANI cu amendamentul anti-Timișoara de Camera Deputaților. Cu voturile PSD, PNL și UDMR. USR a votat împotrivă”, a scris Fritz pe Facebook.
Senatul urmează să dezbată proiectul miercuri.
„Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni”, a transmis Fritz.
„Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată”, a adăugat acesta.
Termenul pentru îndeplinirea reformelor din PNRR este 31 august.
Weber și Hayer îi cer Comisiei Europene să transmită un semnal înainte ca legea să ajungă la promulgare.
„Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Mai există o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august”, afirmă cei doi lideri europeni.
Comisia Europeană trebuie să decidă dacă reformele îndeplinesc condițiile necesare pentru eliberarea fondurilor.