• Un pasionat de istorie și vânător de comori a găsit mai multe piese impresionante de armament, care au aparținut unui cavaler căzut în bătălia medievală de la Grünwald.
  • Bătălia de la Grünwald este considerată de foarte mulţi istorici începutul sfârşitului cavalerilor teutoni.
  • La această bătălie, cavalerii teutoni, aliaţi cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, s-au confruntat cu uniunea polono-lituaniană şi aliaţii acesteia, Marele Cnezat al Moscovei, Cehia şi Hanatul tătar.
  • În această luptă, de partea polonezilor, au participat şi moldovenii conduşi de domnitorul Alexandru cel Bun.

În 2018, zeci de exploratori, arheologi și istorici din Polonia și din alte țări s-au reunit pentru a desfășura un proiect de cercetare arheologică asupra legendarei bătălii de la Grünwald, scrie Ancient-origins.

Acestui grup i s-au alăturat și amatori cu detectoare de metale. Descoperirile legate de bătălia medievală au fost fascinante, printre acestea numărându-se și o pereche de halebarde, descoperite în 2020.

Armamentul cavalerului

De curând, un pasionat de istorie și vânător de comori, Aleksander Miedwiedew (același explorator care a găsit și halebardele) a găsit mai multe piese impresionante de armament, care a aparținut probabil unui cavaler căzut. Acestea cuprindeau „un set fenomenal, format din sabie, teacă, curea și două cuțite”, a spus Miedwiedew pentru Fundația Agenției de Presă Poloneze (PAP).

Recomandări

IOHANNIS CONVOACĂ CSAT-UL
ARUNCI JUMĂTATE DIN CE CUMPERI
S-A DECIS COMASAREA
TRUMP ȘI DESANTIS, ALIAȚI?
DE CE SĂ NU ȚII TELEFONUL ÎN OREZ
OPOZIȚIA CRITICĂ IDEEA COMASĂRII

„Având în vedere că aceste piese datează de la începutul secolelor al XIV-lea și al XV-lea și, prin urmare, au rămas în pământ de aproximativ 600 de ani, sunt păstrate în stare extrem de bună”, a continuat el. În perioada în care au fost folosite, acestea erau extrem de valoroase și putând fi comparate cu obiecte de lux moderne, cum ar fi o mașină scumpă. Miedwiedew și-a predat descoperirile pentru a fi păstrate și prezentate la Muzeul Bătăliei de la Grünwald.

Armele cavalerului provenea din nord-estul Poloniei – orașul Olsztyn de pe râul Lyna. Directorul Muzeului Grünwald, Szymon Drej, a fost surprins de o astfel de descoperire. „Este uimitor faptul că nimeni nu și-a însușit aceste obiecte, foarte valoroase la acea vreme. Poate că va fi posibil să găsim rămășițele cavalerului căruia i-au aparținut aceste obiecte„, adăugând că sunt deja în desfășurare și alte săpături arheologice.

Din cauza pandemiei, nu a existat o celebrare propriu-zisă a descoperirilor, în prezența mass-media; s-a făcut doar o notificare emisă de biroul muzeului după descoperire. Acum vor avea loc lucrări de întreținere și cercetare. „Suntem curioși ce se ascunde sub stratul de rugină„, a adăugat Drej.

Ce s-a întâmplat la bătălia de la Grünwald?

Bătălia de la Grünwald din 1410 d.Hr., numită și Bătălia de la Zalgaris sau Prima Bătălie de la Tannenberg a fost una dintre cele mai memorabile bătălii din Europa medievală. Nu numai că a această luptă a fost una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare din acea perioadă, dar a avut și consecințe majore asupra evoluției istoriei europene.

La Grünwald alianța polono-lituaniană i-a învins pe cavalerii teutoni germano-prusaci, conduși de Marele Magistru Ulrich von Jungingen, majoritatea conducerii cavalerilor teutoni fiind uciși sau luați prizonieri.

Principala cauză a conflictului din 1409 – 1411 a fost deţinerea de către teutoni a marilor centre comerciale: Gdańsk şi Toruń, precum şi a provinciei lituaniene, Samogiţia. Pretextul a fost răscoala lituanienilor din această provincie, conduşi de Witołd şi sprijinul acordat acestora de către regele polon în 1409. Ulrich von Jungingen, Marele Magistru al Ordinului Teutonic, a declarat război Uniunii, în sprijinul căreia trimite o oaste și domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun.

Alexandru cel Bun (1400-1432) depusese în 1404 omagiul de vasalitate regelui polon Władysław II Jagełło (1386-1434), act care a fost reînnoit de mai multe ori. În calitate de vasal a participat la această bătălie, în care cavalerii teutoni, aliaţi cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437) s-au confruntat cu uniunea polono-lituaniană şi aliaţii acesteia, Marele Cnezat al Moscovei, Cehia şi Hanatul tătar.

Regele Władysław a strîns o mare armată, din poloni, lituanieni, ruşi, boemi, silezieni şi moldoveni (circa 25.000-30.000 oşteni), cu care a pornit spre teritoriile controlate de teutoni. Oastea acestora, constituită, în cea mai mare parte, din mercenari occidentali, număra aproximativ 20.000-25.000 soldaţi.

Participarea moldovenilor la bătălie este negată de o parte a istoriografiei, datorită lipsei unei menţionări în cronica lui Jan Długosz, dar cronicile prusace subliniază participarea la luptă a unui detaşament trimis de domnul Moldovei, potrivit Enciclopediei României.

Contribuţia Moldovei la ajutorarea Poloniei nu s-a limitat doar la luptele în cadrul oştilor Uniunii , ci a constat şi în acordarea a 1000 de ruble regelui, precum şi în crearea unei diversiuni în Transilvania, menţionată de o scrisoare a vicevoievodului Ladislau de Nadab (8 mai 1410).

Teutonii au fost înfrânţi, pe câmpul de luptă şi, alături de cei, cca 18 000 de morţi, a căzut însuşi Marele Magistru. Sigismund nu a putut interveni în timp util, el fiind ocupat cu apărarea graniţelor regatului. Armata sa, condusă de voievodul Transilvaniei, Stibor de Stiboricz (1395 – 1401, 1410 – 1414), pătrunde în Polonia după ce lupta se încheiase, războiul nemaiputând fi influenţat în vreun fel.