- Cuvântul „noroc” este un cuvânt ideal, pe care îl căutăm cu toții, mai ales, acum, în vreme de război.
- Acest cuvânt este reprezentat, în folclor, prin anumite simboluri precum „trifoiul” la irlandezi, „coșarul” sau cele „două lozuri”.
- Astăzi, Mărțișorul aduce aceste diferite simboluri ale norocului.
Cuvântul „noroc” este un cuvânt ideal, pe care cu toții îl căutăm, mai ales, acum, în vreme de război. De asemenea, el este utilizat și în multe dintre sintagmele pe care le folosim zilnic precum „noroc cu tine/hai noroc/a dat norocul peste tine”. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „noroc” provine din slavonul „narocu” și are sensul de „soartă/ursită/destin favorabil”.
De asemenea, acesta poate fi identificat prin anumite simboluri precum „trifoiul”, „coșarul” sau cele „două lozuri”, care se regăsesc și în tradiționalul Mărțișor. România salută venirea primăverii cu un Mărțișor și cu speranța că anul ce va urma va fi unul mai rodnic și mai norocos. Din acest motiv, prima zi de primăvară este însoțită și de superstiții pe care oamenii obișnuiesc să le respecte cu sfințenie pentru a nu le aduce ghinion.
Se spune că cel sau cea care, astăzi, îşi pune la mână Mărţişorul (cele două şnururi, alb şi roşu) şi îl poartă până la nouă martie (în unele zone, mărţişorul se poartă toată luna martie, până la Florii sau până când vedeţi un copac înflorit, va avea noroc tot anul.
Mărţişorul nu se aruncă la gunoi, nici după ce a trecut perioada de purtare, pentru că acest lucru atrage ghinion. După ce nu vreţi să îl mai purtaţi, el se leagă de un copac și în funcție de cum va înflori copacul, la fel de rodnic va fi și anul. Tot pe 1 Martie se alege „baba”, care îţi arată cum va fi vremea tot anul: senină, posomorâtă sau însorită.
Tradiţia Mărţişorului rămâne un obicei modern şi actual, ce readuce, de fiecare dată, pe 1 Martie, obiceiul dăruirii. Nici culorile nu au fost alese întâmplător. Roşu simbolizează viaţa, iar culoarea alb, înţelepciunea. În unele zone predomină superstiţia conform căreia „Baba Dochia” va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă. Multe dintre legendele Mărţişorului povestesc despre „Baba Dochia” că toarce firul Mărţişorului, reprezentând cele 365 (sau 366) de zile.
În Transilvania, sătenii au și ei obiceiuri legate de 1 Martie. Aceştia atârnă mărţişoarele de uşi, ferestre sau de coarnele animalelor domestice. Aici se crede că acest gest îi protejează pe oameni de spiritele rele. O valoare aparte îi era atribuită de către strămoşi care sărbătoreau pe 1 Martie Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol, pe care îl numeau „Matronalia”, închinată zeului Marte.