- Donald Trump: „A fost o greșeală extraordinară a NATO, nu au fost acolo pentru noi”.
- Donald Trump: „Cheltuim sute de miliarde pe an pentru NATO, îi vom economisi”.
- Donald Trump: „Este ca o poveste de despărțire, dar este un fapt”.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a făcut o declarație gravă vineri, la Future Investment Initiative Priority Summit in Miami, anunțând o despărțire a Statele Unite de aliații NATO.
Trump a precizat că statele aliate nu au fost alături de SUA, în războiul din Iran, în timp ce Washingtonul cheltuiește sute de miliarde de dolari pentru a apăra Europa.
Cum se pot reface legăturile transatlantice după acest război?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Nu este prima dată când Donald Trump face astfel de afirmații. A făcut și în primul mandat. A făcut și acum. Nu are dreptate 100%. Mai ales că aliații europeni n-au știut de această acțiune militară, operațiune aeriană majoră, cum a denumit-o Donald Trump.
N-au făcut parte din planificare și era foarte greu să intervină militar. De altfel, chiar înainte de acest discurs, Donald Trump a spus că ar fi vrut măcar o participare simbolică militară sau cel puțin o participare la nivel politic, să vadă despre ce este acest război.
Donald Trump, în momentul în care a venit la putere în al doilea mandat, pe 20 ianuarie, printre primele măsuri a fost să taie orice fel de ajutor al Statelor Unite pentru Ucraina.
De altfel, a și spus că războiul din Ucraina nu este al Statelor Unite, este al Europei, iar Statele Unite nu pot să facă decât bani de pe urma acestui război, vânzând arme europenilor, care, pe urmă, trebuie să le ofere gratuit Ucrainei.
De data aceasta, cumva, s-a întors răspunsul. Toți liderii europeni au spus că războiul din Iran nu este războiul Europei. Acest lucru l-au spus și premierii din Regatul Spaniei, Regatul Unit, Președintele Franței, toți liderii de la Uniunea Europeană, inclusiv președintele României.
A fost cumva un cor al vocilor europene care au spus că ce se întâmplă în Iran nu este războiul nostru și nu vrem să fim târâți în acest conflict. De aici și tensiunea. Cred că, după ce se va termina războiul, relațiile se vor reașeza, deoarece interesele comune, atât ale europenilor, cât și ale Statelor Unite, vor fi mult mai importante decât aceste tensiuni, care sunt mai degrabă de orgoliu”.
Pot interveni acum aliații europeni în sprijinul Statelor Unite?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Într-adevăr, ce se întâmplă în Iran pare că escaladează.
Am văzut că ar putea fi dus acolo al treilea portavion, o altă grupare de nave condusă de portavionul George W. Bush. De asemenea, Pentagonul chiar a spus că militarii din forțele terestre și infanteriștii marini ar putea ajunge acolo. Presa americană, printre care The Washington Post și Axios și The Wall Street Journal, au spus de 10.000 de militari.
Europenii pot face multe. Ieri a fost o reuniune G7 la care a participat și secretarul de stat Marco Rubio. Acesta, după reuniune, a spus că europenii sunt pregătiți să participe la deschiderea Strâmtorii Ormuz după terminarea conflictului.
De altfel, Franța strânge o alianță de 35 de țări pentru a începe să pună presiune pe Iran pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz. Cred că aici va fi sarcina europenilor. S-ar putea să vină și țări din Asia, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud, Australia, să participe la o misiune comună de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
Vor fi două tipuri de misiuni: una de deminare, pentru a stabili culoare navigabile, și a doua de escortă de nave, dar numai după terminarea războiului sau după realizarea unui acord cu regimul de la Teheran.
În acest moment, nicio țară europeană nu vrea să-și apropie navele de acea zonă de conflict, deoarece lovirea unei nave ar însemna imediat intrarea acelei țări în război, fiindcă ar trebui să răspundă”.
