• Vestigiile care nu au fost furate din expoziția din Olanda au revenit în România vineri.
  • Anchetatorii au publicat în mod excepțional fotografiile a doi suspecți deja arestați.
  • Muzeul Drents s-a redeschis vineri dar spațiile fostei expoziții dacice sunt încă reparate.

Astăzi se face o săptămână de la furtul care continuă să tulbure Țările de Jos și România. Coiful getic și cele trei brățări de aur de la Sarmisegetuza sunt în continuare de negăsit.

Exponatele rămase după furt în expoziția „Dacia, regatul aurului și argintului” au ajuns înapoi în România vineri seară. Valoroasele artefacte antice au fost protejate în drumul de la Aeroportul Otopeni la Muzeul Național de Istorie de Brigada Specială a Jandarmeriei.

Datele oficiale ale expoziției arată că în perioada perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, de fapt 24, pentru că pe 25 era deja constatat furtul, numără 84.336 vizitatori. Evenimentul trebuia să aniverseze trei decenii de la prima expoziție de arheologie românească în olandez. Acum a devenit unul dintre cele mai controversate evenimente publice ale autorităților românești.

Recomandări

IOHANNIS DEMISIONEAZĂ
CIOLACU: NU AM ȘTIUT DE DEMISIE
CE SE ALEGE DE ROMÂNIA
HAMAS SUSPENDĂ ELIBERAREA OSTATICILOR
LA MULȚI ANI, MAESTRE!
CE FILME VEZI ÎN FEBRUARIE

Date noi din investigație

Suspecții reținuți au primit vineri încă 14 zile de arest preventiv. Este un lucru complet ieșit din comun faptul că autoritățile din Țările de Jos au dat publicității fotografiile a doi dintre suspecți. Unul este bănuit de participare directă la furtul coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice din muzeul Drents, celălalt ar fi condus mașina cu care au fugit suspecții.

Polițiștii speră că în acest fel vor fi recunoscuți și vor afla mai multe informații despre ei. Al treilea suspect reținut, o femeie are încă identitatea protejată.

Tot vineri s-a redeschis și muzeul Drents, primii vizitatori fiind copii de la o școală din localitate. Spațiile în care a avut loc expoziția cu tezaurul Dacic sunt în continuare închise, sala fiind încă reparată după explozia din timpul spargerii. Ce știm însă este că poliţia română caută de ani buni aproape 1.000 de obiecte de patrimoniu. Problemele pe care le avem în gestionarea artefactelor valoroase sunt evidente și din faptul că odată cu anunțarea bugetului pentru 2025, Ministerul Culturii, care ar trebui să gestioneze aceste lucruri cunoaște încă o dată o scădere.

„Românii au greşit, neavînd cerinţe clare de securitate. Asigurătorul a greşit. Muzeul Drents a greşit. Şi Serviciul Naţional pentru Patrimoniul Cultural, care şi-a asumat o parte din daune, a greşit. Lanţul s-a rupt. S-a făcut o mare greşeală”, a spus Ton Cremers, fost director al Pazei de la Rijkmuseum din Amsterdam.

Citește și