Această schimbare aduce beneficii practice, cum ar fi mai multă lumină dimineața, dar și provocări, mai ales pentru cei care au un program fix.
Această schimbare poate duce la simptome similare cu cele experimentate după un zbor lung.
În plus, schimbările ciclului de lumină-întuneric pot influența producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului.

În noaptea dintre 26 și 27 octombrie, trecem la ora de iarnă 2024. Anual, în luna octombrie, facem trecerea de la ora de vară la Timpul Legal Român, așa cum este formularea oficială pentru ceea ce majoritatea dintre noi numesc „ora de iarnă“. Acest eveniment, care presupune întoarcerea ceasurilor cu o oră înapoi, are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Această schimbare aduce beneficii practice, cum ar fi mai multă lumină dimineața, dar și provocări, mai ales pentru cei care au un program fix sau pentru cei care se confruntă cu tulburări de somn. Chiar dacă schimbarea implică teoretic o oră în plus de somn, corpul uman poate întâmpina dificultăți în a se adapta la această ajustare bruscă a ritmurilor biologice. Trecerea la ora de iarnă aduce și alte consecințe, inclusiv o scurtare vizibilă a zilelor, care poate avea un impact psihologic și emoțional important.

Această schimbare poate duce la simptome similare cu cele experimentate după un zbor lung, cunoscute sub numele de jetlag. Persoanele afectate pot resimți oboseală, dificultăți de concentrare, insomnie sau somn fragmentat. În plus, schimbările ciclului de lumină-întuneric pot influența producția de melatonină, hormonul responsabil pentru inducerea somnului, afectând astfel calitatea și durata somnului.