Indicele mondial al libertății presei 2021: jurnalismul este supus unor restricții severe în peste 130 de țări

Jurnaliști-străini-în-China Sursa: Profimedia
  • Indicele libertății presei din acest an arată că jurnalismul este blocat complet sau parțial în 73% din cele 180 de țări din clasamentul organizației Reporteri fără frontiere
  • Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv în clasamentul libertății presei, fiind urmată tot de țări nordice, Finlanda, Suedia și Danemarca
  • Doar 12 dintre cele 180 de țări ale Indicelui (7%) pot pretinde că oferă un mediu favorabil jurnalismului
  • În Uniunea Europeană și în Balcani actele de violență la adresa jurnaliștilor s-au dublat față de anul trecut

Indicele mondial al libertății presei din 2021, compilat și publicat de către Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontières – RSF), ce evaluează libertatea presei în fiecare țară, arată că jurnalismul, principalul „vaccin” împotriva dezinformării, este blocat complet sau parțial în 73% din cele 180 de țări din clasamentul organizației.

Acest clasament dorește să măsoare gradul de libertate pe care jurnaliștii, organizațiile de presă, și utilizatorii de internet îl au în fiecare țară, precum și eforturile depuse de autorități de a respecta această libertate.

Indicele din acest an arată că jurnalismul este total blocat sau serios împiedicat în 73 de țări și supus constrângerilor în alte 59, care reprezintă împreună 73% din țările evaluate. Aceste țări sunt clasificate ca având medii „foarte proaste”, „proaste” sau „problematice” pentru libertatea presei.

Datele indicelui reflectă o deteriorare dramatică a accesului oamenilor la informații și o creștere a obstacolelor în calea acoperirii știrilor. Pandemia de coronavirus a fost utilizată ca pretext pentru a bloca accesul jurnaliștilor la sursele de informații și la raportarea pe teren. Datele arată că jurnaliștilor le este din ce în ce mai greu să investigheze și să raporteze fapte sensibile, în special în Asia, Orientul Mijlociu și Europa.

Creșterea neîncrederii publice față de jurnaliști

Barometrul de Încredere Edelman din 2021 relevă un nivel tulburător de neîncredere publică față de jurnaliști, 59% dintre respondenții din 28 de țări spunând că jurnaliștii încearcă în mod deliberat să inducă în eroare publicul, raportând informații despre care știu că sunt false. În realitate, pluralismul jurnalistic și reportajele riguroase servesc la combaterea dezinformării și a „infodemiei” (abundența de știri mai mult sau mai puțin exacte, complete și cu adevărat de ajutor pentru oameni), inclusiv a informațiilor false și înșelătoare.

Jurnalismul este cel mai bun vaccin împotriva dezinformării”, a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire. „Din păcate, producția și distribuția acestuia sunt blocate prea des de factori politici, economici, tehnologici și, uneori, chiar culturali. Ca răspuns la viralitatea dezinformării transfrontaliere, pe platformele digitale și prin intermediul rețelelor sociale, jurnalismul oferă cele mai eficiente mijloace pentru a se asigura că dezbaterea publică se bazează pe o gamă diversă de fapte stabilite.”

De exemplu, președintele Jair Bolsonaro al Braziliei și președintele Nicolás Maduro al Venezuelei au promovat remedii nedovedite din punct de vedere medical împotriva Covid-19. Afirmațiile lor false au fost dezmințite de jurnaliștii de investigație din mass-media, cum ar fi Agência Pública din Brazilia, și de rapoarte aprofundate, realizate de puținele publicații independente rămase din Venezuela.

În Iran, autoritățile și-au consolidat controlul asupra prezentării știrilor și au intensificat procesele jurnaliștilor pentru a slăbi capacitatea presei de a analiza numărul morților de Covid-19.

În Egipt, guvernul președintelui Abdel Fattah Al-Sisi a interzis publicarea oricăror statistici legate de pandemie, care nu provin de la Ministerul Sănătății. În Zimbabwe, reporterul de investigație Hopewell Chin’ono a fost arestat la scurt timp după ce a contribuit la expunerea practicilor de supra-facturare ale unei companii de furnizare de echipamente medicale.

Cele mai mari schimbări în indicele libertății presei față de anul trecut

Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv, chiar dacă mass-media sa s-a plâns de lipsa accesului la informațiile de stat despre pandemie. Finlanda și-a menținut poziția de anul trecut, aflându-se pe locul al doilea, Suedia se află pe locul trei, iar Danemarca pe locul 4. Indicele 2021 demonstrează succesul acestor națiuni nordice în susținerea libertății presei.

Harta libertății presei mondiale nu a avut atât de puține țări cu o situație cel puțin bună a presei din 2013, când a fost adoptată metoda actuală de evaluare. Anul acesta, doar 12 dintre cele 180 de țări ale Indicelui (7%) pot pretinde că oferă un mediu favorabil jurnalismului, spre deosebire de 13 țări (8%), cum era anul trecut.

Țara care a fost eliminată din clasificarea ca „bună” este Germania (coborând 2 trepte și ajungând pe locul 13). Zeci de jurnaliști au fost atacați de susținători ai teoriei conspirației în timpul protestelor împotriva restricțiilor pandemice.

Totuși, situația libertății presei din Germania este clasificată încă drept „destul de bună”, așa cum este și cazul Statelor Unite (aflate pe locul 44), în ciuda faptului că ultimul an al lui Donald Trump la Casa Albă a fost marcat de un număr record de atacuri împotriva jurnaliștilor (aproximativ 400) și de arestări ale membrilor mass-media (130), potrivit US Press Freedom Tracker.

Brazilia a coborât patru trepte în clasament față de anul trecut. Calomnierea și umilirea publică a jurnaliștilor au devenit mărci comerciale ale președintelui Bolsonaro, ale familiei acestuia și ale celor mai apropiați aliați ai lui. Brazilia împărtășește această clasificare negativă cu India (142), Mexic (143) și Rusia (150), care și-a desfășurat aparatul represiv pentru a limita acoperirea mediatică a protestelor în sprijinul adversarului lui Putin, Alexei Navalnîi.

China (177), care continuă să ducă cenzura activității pe internet, supravegherea și propaganda la niveluri fără precedent, este printre cele mai represive țări ale indexului. Sub China se află același trio de țări totalitare care au ocupat constant ultimele trei locuri ale clasamentului. Două dintre acestea sunt asiatice, Turkmenistan (178) și Coreea de Nord (179), iar a treia este africană, Eritreea (180). Aceste țări păstrează controlul absolut asupra tuturor știrilor și informațiilor, primele două susținând că nu au cazuri de Covid-19 și ceea de a treia menține o tăcere completă despre soarta a 11 jurnaliști care au fost arestați acum 20 de ani, dintre care unii se pare că au fost ținuți în containere metalice în mijlocul unui deșert.

Țara care a coborât cel mai mult în clasament anul acesta este Malaezia (în scădere cu 18 trepte, până pe locul 119), unde recent a fost emis un decret împotriva „știrilor false”, care permite guvernului să impună propria sa versiune a adevărului.

Diferențe mari față de anul trecut au fost înregistrate și de Insulele Comore (în scădere cu 9 trepte, până pe locul 84) și El Salvador (în scădere cu 8 trepte, ajungând pe locul 82), unde jurnaliștii s-au confruntat cu dificultăți în obținerea informațiilor deținute de stat cu privire la modul de gestionare a pandemiei de către guvern.

Cele mai mari schimbări pozitive în cadrul indicelui din 2021 privesc continentul african. Burundi a urcat 13 poziții, fiind acum pe locul 147, Sierra Leone, 10, plasându-se în prezent pe locul 75 și Mali a urcat 9 trepte, ajungând pe locul 99. Toate au înregistrat îmbunătățiri semnificative în privința libertății presei, patru jurnaliști din Burundi au fost eliberați, în Sierra Leone a fost abrogată o lege prin care jurnaliștii erau arestați în mod arbitrar, iar în Mali a scăzut numărul de abuzuri.

Situația libertății presei la nivel regional

Europa și America continuă să fie cele mai favorabile continente pentru libertatea presei, chiar dacă America a înregistrat cea mai mare deteriorare a scorului său de încălcare a libertății presei (în creștere cu 2,5%).

În Europa s-a înregistrat o deteriorare considerabilă a indicatorului „abuzuri”, actele de violență la adresa jurnaliștilor fiind mai mult decât duble în Uniunea Europeană și în Balcani, comparativ cu o deteriorare de 17% la nivel mondial. Atacurile împotriva jurnaliștilor și arestările arbitrare au crescut în Germania (13), Franța (34), Italia (41), Polonia (64), Grecia (70), Serbia (93) și Bulgaria (112).

Africa continuă să fie cel mai violent continent pentru jurnaliști, iar pandemia Covid-19 a alimentat utilizarea forței pentru a-i împiedica pe jurnaliști să își desfășoare activitatea. În Tanzania (124), președintele John Magufuli a numit virusul „o conspirație occidentală” și înainte de moartea sa, în martie 2021, a impus o întrerupere a informării asupra pandemiei.

În regiunea Asia-Pacific, „virusul cenzurii” s-a răspândit dincolo de China, în special în Hong Kong (80), unde legea securității naționale impusă de Beijing este o amenințare serioasă la adresa jurnaliștilor.

În Australia (25), Facebook a decis să interzică mass-media australiene să publice sau să partajeze conținut jurnalistic pe paginile lor de Facebook.

Europa de Est și Asia Centrală s-au menținut pe penultima și respectiv ultima poziție în clasamentul regional, situație ce are drept cauză, în parte, evenimentele din Belarus (158), în care jurnaliștii au fost supuși unei represiuni fără precedent în încercarea de a prezenta protestele masive de stradă ca răspuns la rezultatul contestat al alegerilor prezidențiale.

Nu a existat nicio schimbare semnificativă în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, care și-au menținut ultimul loc în clasamentul regional. În Algeria (146) și Maroc (3 la 136), sistemul judiciar este folosit pentru reducerea la tăcere a jurnaliștilor, în timp ce țările cele mai autoritare din Orientul Mijlociu, Arabia Saudită (170), Egipt (166) și Siria (173), au profitat de pandemia de Covid-19 pentru a-și consolida metodele represive la adresa mass-media și pentru a-și reafirma monopolul asupra știrilor și informațiilor.